Numele anemonei provine din vechiul cuvânt grecesc „ánemos”, care înseamnă „vânt”.
Etichetă: simbolistica
Legenda spune că una dintre frumoasele fiice ale lui Atlas, fiind urmarită de razele arzătoare ale lui Apolo, zeul soarelui, i s-a adresat lui Zeus, implorîndu-i protecția.
Spargerea Oalei e o practică magică prin care se transferă sufletul de la lut la trup, din adăpostul geomorf în adăpostul antropomorf. În graiul popular, oala și părțile ei componente sunt umane: oala are gură, buză, burtă, toartă sau mănușă, picior, fund. În peste o sută de proverbe românești referitoare la vasele de lut oala reprezintă, de la caz la caz, cinstea, fecioria, puritatea, sărăcia, zgârcenia, vârsta, boala și moartea omului.
O legendă germană spune că panseluța avea pe vremuri un parfum minunat. Oamenii veneau de departe pentru a o mirosi și călcau in picioare iarba din preajma lor.
Potrivit legendei, a fost odată un rege care a avut doi copii: un băiețel și o fetiță. Îi iubea pe amândoi atât de mult și nu exista nimic mai frumos pentru el decât să-i aibă alături zi de zi.
Îngerul a întrebat toate florile unde ar vrea să trăiască și, pentru că nu i-a plăcut ce i-au răspuns, s-a dus și la o păpădie și a intrebat-o și pe ea.
Legenda spune că o nimfă se îndrăgostise de Narcis, un tânăr foarte frumos și nemuritor, dar care nu avea voie să se privească în oglindă.