Claudia Millan-Minulescu, poemul care dă titlul volumului „Garoafe roșii” (1914). Garoafa era considerată „floarea zeilor” sau „floarea divină” și face parte din semnatica simbolistă.
Categorie: Respect pentru poezie
Poeți români și poeziile lor. Cele mai frumoase poeme ale literaturii române. De la Eminescu și George Coșbuc, la Tudor Arghezi, Lucian Blaga, George Topîrceanu, Octavian Goga, George Bacovia, Anton Pann și mulți alții.
De ce poezia română?
Pentru că ea înseamnă întoarcerea la rădăcini. Ea ne oferă identitate și în oglinda ei trebuie să ne privim atunci când suntem la răscruci.
Claudia Millan-Minulescu, din volumul „Garoafe roșii” (1914). Un poem trist și sensibil, care deplânge soarta amantei părăsite.
Mic comentariu: Claudia Millan-Minulescu, din volumul „Garoafe roșii” (1914). Un poem cu accente simboliste clare.
Scurt comentariu: Claudia Millan-Minulescu, volumul “Cântări pentru pasărea albastră” (1922). Soția lui Ion Minulescu, aici într-o vervă simbolistă.
Claudia Millan-Minulescu (21.02.1887 – 21.09.1961) – poetă cu “o viziune decorativă a lumii”, soția poetului simbolist Ion Minulescu (din 1914). Poezia este din volumul “Cântări pentru pasărea albastră” (1922)
— Vezi toate poeziile pentru copii —
— Vezi toate basmele și poveștile pentru copii —
Emilia Căldăraru, un poem care miroase a… vacanță!
— Vezi cele mai frumoase poezii pentru copii —
— Vezi toate basmele și poveștile pentru copii —
Mic comentariu / rezumat: Nina Cassian, din volumul de versuri pentru copii „Prințul Miorlau” (1957). Iată o poezie care spulberă mitul elevului premiant!
— Vezi toate poeziile lui Tudor Arghezi —
— Vezi cele mai frumoase poezii pentru copii —
— Vezi toate basmele și poveștile pentru copii —
Tudor Arghezi, din volumul „Prisaca” (1948), cu poeme pentru copii. Prisaca este locul unde sunt așezați stupii și unde se cresc albine, iar prisăcarul este cel care se ocupă de această îndeletnicire.
Alfred Moșoiu, din volumul „Poezii” (1927). O plimbare prin Grădina Luxemburgului din Paris, un loc de mare inspirație poetică, îndeosebi pentru simboliști.
Eusebiu Speranția, din volumul „Poezii” (1966). Un poem simbolist, în care ninsoarea acoperă urmele corbului, acest purtător de „îndemnuri sinistre”. Aici, „izvodul” are sensul de „însemnele” corbului.