Categorii
Respect pentru poezie

Cai, de Nichita Stănescu

Cai, de Nichita  Stănescu

— Vezi toate poeziile lui Nichita Stănescu —

Mic comentariu: Nichita Stănescu, din volumul „Un pământ numit România” (1969). Avem un Nichita paradoxal, ținut cu forța în concret „din căderea dulce-a mea”. În josul paginii vă las un video cu poemul recitat de însuși Nichita.

Cai

Ce-ai pus, mă, atâţia cai în drum
să mă-ncetinesc în coame
cum mă întorc cu gura scrum
sărutată de icoane?…
ce-ai pus să m-aţină-n fire
din căderea dulce-a mea
prin vedenii şi prin nevorbire,
ah, tot caii şi caii în frunţi cu stea?…
Da-m-aş dus în şei de piele
ca s-atârn de cerul lung
şi să plâng numai spre stele,
niciodată
spre pământ

(Nichita Stănescu)

— Vezi toate poeziile lui Nichita Stănescu —

Mergi la prima pagină


Povești, basme și povestiri pentru copiiCele mai frumoase poezii de iarnă
Cele mai frumoase poezii de toamnă
Etimologie, origine, sens. 104 expresii și cuvinte explicate pe înțelesul tuturor (cu… umor)
Lumea scriitorilor. Povești, drame, iubiri, trădări în literatura română și nu numai

Poezie română clasică

Mihai
Eminescu
George
Coșbuc
Lucian
Blaga
George
Topîrceanu
Octavian
Goga
George
Bacovia
Tudor
Arghezi
Vasile
Alecsandri
Alexandru
Macedonski
Ion Luca
Caragiale
Cincinat
Pavelescu
Alexandru A. Philippide
Nichita
Stănescu
Ion
Minulescu
Marin
Sorescu
Magda
Isanos
Nicolae
Labiș
Anton
Pann
Adrian
Păunescu
Geo
Dumitrescu
Grigore
Vieru
Ion
Barbu
Otilia
Cazimir
Păstorel
Teodoreanu
Ion
Pillat
Alexandru
Vlahuță
Ștefan
Augustin Doinaș
Ana
Blandiana
Camil
Petrescu
Dimitrie
Bolintineanu
Proverbe romanesti explicatepoezii-de-andrei-pospai
Proverbe românești explicatePoezii de Andrei Pospai
Cele mai frumoase poezii
pentru copii
Cele mai frumoase poezii dedicate mamei

2 răspunsuri la “Cai, de Nichita Stănescu”