Categorii
Respect pentru poezie

Tot o sarică, de Tudor Arghezi

Tot o sarică, de Tudor Arghezi

— Vezi toate poeziile lui Tudor Arghezi —

Mic comentariu: Tudor Arghezi, din volumul „Versuri de seară” (1935). Sarica este o manta țărănească lungă și mițoasă pe dinafară, țesută din fire groase de lână, pe care o poartă mai ales ciobanii.

În poemul de mai jos, Arghezi o folosește ca îmbrăcăminte mortuară. „Tot o sarică mă-ncape”, spune el, semn că „întâlnirea” cu Dumnezeu este semnul iminentului sfârșit.

Tot o sarică

Tot o sarică mă-ncape,
Gros și slab, mare și mic.
Făcându-se pentru mine pitic,
M-a bătut pe umeri
Dumnezeu
Cu mâna lui femeiască.
Tu ești? m-a întrebat; te cunosc.
Nu am știut răspunde.
Eu eram? eu nu eram?
Cum putea să mă cunoască?
Ma cunoști,
Doamne, din vie.
Din lume, din farmece, din schit?

O să-mi spuie altădată.
Dumnezeu, în ceasurile mici din amurg,
Când vom vorbi în patru ochi.

Dar când voi pleca într-acolo
Pot sa iau cu mine
O carte groasă
Și câinele de-acasă?

(Tudor Arghezi)

— Vezi toate poeziile lui Tudor Arghezi —

Mergi la prima pagină


Povești, basme și povestiri pentru copiiCele mai frumoase poezii de iarnă
Cele mai frumoase poezii de toamnă
Etimologie, origine, sens. 104 expresii și cuvinte explicate pe înțelesul tuturor (cu… umor)
Lumea scriitorilor. Povești, drame, iubiri, trădări în literatura română și nu numai

Poezie română clasică

Mihai
Eminescu
George
Coșbuc
Lucian
Blaga
George
Topîrceanu
Octavian
Goga
George
Bacovia
Tudor
Arghezi
Vasile
Alecsandri
Alexandru
Macedonski
Ion Luca
Caragiale
Cincinat
Pavelescu
Alexandru A. Philippide
Nichita
Stănescu
Ion
Minulescu
Marin
Sorescu
Magda
Isanos
Nicolae
Labiș
Anton
Pann
Adrian
Păunescu
Geo
Dumitrescu
Grigore
Vieru
Ion
Barbu
Otilia
Cazimir
Păstorel
Teodoreanu
Ion
Pillat
Alexandru
Vlahuță
Ștefan
Augustin Doinaș
Ana
Blandiana
Camil
Petrescu
Dimitrie
Bolintineanu
Proverbe romanesti explicatepoezii-de-andrei-pospai
Proverbe românești explicatePoezii de Andrei Pospai
Cele mai frumoase poezii
pentru copii
Cele mai frumoase poezii dedicate mamei

Un răspuns la “Tot o sarică, de Tudor Arghezi”