
— Vezi toate poeziile lui Vasile Alecsandri —
Mic comentariu: Vasile Alecsandri, din volumul „Mărgăritarele” (1863). Un poem popular de jale. Tristețea rezidă din conștientizarea implacabilei treceri a timpului. Vine acel moment dureros în care trebuie să ne întrebăm: cu ce rămânem, până la urmă?
Cântece de lume
I
Inima-mi e amărâtă,
Zarea vieții înnegrită!
De-oi trăi, n-am ce dori,
N-am ce jăli de-oi muri!
Inimă, fii răbdătoare
Ca pământul sub picioare,
Pân’ ce-i zace cu-al tău dor
În mormânt nesimțitor.
Ce-ți slujește de a plânge,
De-a vărsa lacrimi de sânge
Într-al lumii val cernit?…
Valul trece neoprit!
Video: Ce s-a descoperit la autopsia creierului lui Eminescu?
Video: Destinul crud al fraților și surorilor lui Mihai Eminescu
Video: Povestea Veronicăi Micle, poeta care s-a stins de dor la 50 de zile de la moartea lui Mihai Eminescu
Video: Cum și-a distrus viața Alexandru Macedonski cu o epigramă în șase versuri
Video: Balada Miorița, capodopera lui Alecsandri? Cea mai mare controversă din literatura română
Taci, cumplita mea durere,
Și tot crește în tăcere,
Pân’ ce tu la Dumnezeu
Duce-vei sufletul meu!
II
Avut-am odată-n lume
Dor de fală și de nume,
Dar acum vedea-l-aș mort
Chiar și numele ce port!
Avut-am odinioară
Mamă dulce, dulce țară;
Dar acum sunt rătăcit
În pustiu nemărginit!
Avut-am în fericire
Un vis dulce de iubire…
Unde-i, Doamne, visul meu?
Unde-i raiul, unde-s eu?
Amar mie! amar mie!
Din cereasca-mpărăție
Ce lung fulger m-a pătruns!
Ce-am fost eu și ce-am agiuns?
III
Ah! durere, în ce parte
De tine să fug departe?
Urmă-n lume să nu las,
Nici s-aud al lumii glas!
Cum să scap de rău, de bine?
Încotro să fug de mine,
Pe pământ să nu mai știu
De sunt mort sau de sunt viu?
Dați-mi, dați-mi aripioare,
Să zbor iute pe sub soare.
Dați-mi aripi de pe dor,
Pe sub noapte iar să zbor.
Duce-m-aș și m-aș tot duce,
Dor să nu mă mai apuce!
Cine-n cale m-a vedea
Să plângă de jalea mea!
— Vezi toate poeziile lui Vasile Alecsandri —
Un răspuns la “Cântece de lume, de Vasile Alecsandri”
[…] comentariu: Vasile Alecsandri, din „Pasteluri” (1868). Păsările călătoare pleacă spre țările calde, câmpia se […]