Categorii
Respect pentru poezie

Muntele, de Nicolae Iorga

Muntele, de Nicolae Iorga

Nicolae Iorga, din volumul „Poezii” (1890-1893). Un poem de mare „altitudine”.

Iorga încearcă să surprindă solitudinea muntelui folosind metafore surprinzătoare. Se simte și aici un „bun-simț” poetic, specific tradiționaliștilor.

Muntele

În veșmântu-i alb se’nalță vârful muntelui pustiu
Peste-a negurilor turmă, ce-l înconjură la poale;
Numai aprige prăpăstii, stânci sălbatice și goale
Se desfășură fantastic înspre cerul cenușiu.

Totu-i mort în înălțime. Niciun zgomot nu dă viață
Înghețatelor întinderi. Vijeliile turbate
Nu mai tulbură nici ele trista lui singuratate.
Doar vreo rază rătăcită taie pânzele de ceață,
De’nroșește o clipeală fața lui încremenită.
Și covorul alb s’aprinde de-o fantastică lumină,
Care scânteie și moare, o iluzie senină,
Lăsând iar să se coboare pacea mută și mocnită.

Și atunci, plutind alene peste vârfurile ninse,
Cu-al lui țipăt de durere, ce prelung pe munți răsună,
În spre văile înguste, locuite de furtună,
Nemișcați se duc doi vulturi cu aripele intinse.

(Nicolae Iorga)

Mergi la prima pagină

decathlon.rodecathlon.ro
Cele mai frumoase poezii de toamnă
Etimologie, origine, sens. 104 expresii și cuvinte explicate pe înțelesul tuturor (cu… umor)
Lumea scriitorilor. Povești, drame, iubiri, trădări în literatura română și nu numai

Poezie română clasică

Mihai
Eminescu
George
Coșbuc
Lucian
Blaga
George
Topîrceanu
Octavian
Goga
George
Bacovia
Tudor
Arghezi
Vasile
Alecsandri
Alexandru
Macedonski
Ion Luca
Caragiale
Cincinat
Pavelescu
Alexandru A. Philippide
Nichita
Stănescu
Ion
Minulescu
Marin
Sorescu
Magda
Isanos
Nicolae
Labiș
Anton
Pann
Adrian
Păunescu
Geo
Dumitrescu
Grigore
Vieru
Ion
Barbu
Otilia
Cazimir
Păstorel
Teodoreanu
Ion
Pillat
Alexandru
Vlahuță
Ștefan
Augustin Doinaș
Ana
Blandiana
Camil
Petrescu
Dimitrie
Bolintineanu
Proverbe romanesti explicatepoezii-de-andrei-pospai
Proverbe românești explicatePoezii de Andrei Pospai
Cele mai frumoase poezii
pentru copii
Cele mai frumoase poezii dedicate mamei

Un răspuns la “Muntele, de Nicolae Iorga”