Prietenul Glad, de Nicolae Labiș

— Vezi toate poeziile lui Nicolae Labiș —

Nicolae Labiș, din volumul „Moartea căprioarei” (1964). Poemul a fost scris în anul 1954.

Mic comentariu: versurile conțin un substrat proletar, comunist chiar. „Votați soarele” a fost sloganul folosit de Partidul Comunist Român la alegerile parlamentare din 1946.

De altfel, comuniștii – inclusiv Labiș a devenit, mai târziu, membru – au fost acuzați că au falsificat rezultatele, care îi dădeau câștigători pe țărăniști.

Nici titlul nu este ales întâmplător. Labiș face, aici, apel la memoria lui Glad (voievodul Banatului istoric) care, împreună cu Gelu și Menumorut, a oprit expansiunea maghiară în jurul anului 900.

Doar că în poemul de mai jos Glad este un „tovarăș” comunist, care participase la revoluția proletară și industrială: „Fabrici noi ridicau uriașe gâtlejuri de fumuri”.

Prietenul Glad

Am pornit pe urmele pașilor tăi,
Peste lunci cu fântâni cumpănite și cârduri de vite,
M-au zguduit roțile aceluiași tren, m-au zguduit
Gândurile tale de-atunci, astăzi sporite…
Parcă aș fi în urmă cu opt ani…
În vagonul în care singur călătoreai către sate
Parcă-am privi amândoi luna cum saltă, la geam,
Printre sârmele de telegraf, legănate.

Când am ajuns în satul unde ți s-au oprit
Pașii și inima, ploua ca prin sită…
Pe un gard scria cu var: „Votați Soarele” –
O lozincă bătrână, de timp cenușită.
Parcă un fulger m-a străbătut:
Am cunoscut că slova cea veche a ta e!
Și-am rămas pironit, descoperit și mut,
De parcă te-aș fi văzut dintr-o dată prin ploaie…

Oamenii de aici par închiși, ursuzi,
Dar de tine-mi răspund orișicând la-ntrebare…
Cu glas tulburat, ei îmi spun cum c-ai fost
Plin câtu-i ziua de duh și cântare.
Ca le-aprindeai zi de zi, când vorbeai,
Sângele urii și-ale nădejdilor raze,
Încât, privindu-se, se vedeau nu știu cum,
Altfel la suflet și la obraze.

Apoi, ei se opresc îngandurați și tac
Și li se zbuciumă pieptul sub bundă:
În noaptea aceea o carabină dușmană
Te-a fulgerat cu răbufnire cruntă…

… Atunci mi-a fost greu, prietene Glad,
Gândind că n-am să-ți mai văd niciodată
Ochii adanci, buza proptită în pumn,
Fruntea ta incandescent luminată.

Mi s-a zvârcolit inima-n piept
Ca o jivină străină ce mușca.
Mă urmărea văpaia vieții tale
Curmate de focul de pușcă.

Întelegi tulburarea pe care-am simțit-o
Gonind în tren către același sat,
Ca să umplu în rândurile nesfârșite-ale clasei
Locul gol pe care l-ai lasat.

Ți-am căutat prin geam urmele tălpilor tale:
Despicaseră albii, să curgă noi râuri, cu limpede zvon,
Ți-am căutat urmele palmelor tale:
Le-am găsit încrustate pe sonde, în fier și beton.

Fabrici noi ridicau uriașe gâtlejuri de fumuri;
Tot cerul părea cu urzeală de fum că-i țesut
În pururi mișcătoare și vie-nsemnare măiastră:
– Tovarășul Glad pe-aici a trecut.

Sârme noi străluceau răsunând de-ncordare
Pe stâlpi zvelți, despicând depărtarea spre munți,
Pentru ca înmiită prin sat să sclipească
Incandescența naltei tale frunți.

Ogoarele fără de haturi roteau tot mai dese
Întinderi fertile și negre de lut,
Scrise cu brazde masive:
– Eu, Glad, pe aici am trecut!

Atunci mi-a fost greu, prietene Glad,
Gândind că n-am să-ți mai văd niciodată
Ochii adânci, buza proptită în pumn,
Fruntea ta incandescent luminată.

Dar, la ceasuri târzii, eu gândeam, auzind
Cum primejdia-și flutura neagra-i aripă:
Greutăți și mai mari te-au izbit, și-ai ramas
Neînfrânt până-n urmă, și după ultima clipă!

Și-acum mai simt palma-ți în palmă – ce-atunci
Mi-ai întins-o, încinsă ca jarul din vatră,
Și-mi dai o putere că, de m-ar izbi,
Fieru-ar crăpa, zăngănind, ca-ntr-o piatră.

(Nicolae Labiș)

— Vezi toate poeziile lui Nicolae Labiș —

Mergi la prima pagină

Povești, basme și povestiri pentru copii	Cele mai frumoase poezii de iarnă

Cele mai frumoase poezii de toamnă

Etimologie, origine, sens. 104 expresii și cuvinte explicate pe înțelesul tuturor (cu… umor)

Lumea scriitorilor. Povești, drame, iubiri, trădări în literatura română și nu numai

Poezie română clasică

Mihai Eminescu	George Coșbuc	Lucian Blaga
George Topîrceanu	Octavian Goga	George Bacovia
Tudor Arghezi	Vasile Alecsandri	Alexandru Macedonski
Ion Luca Caragiale	Cincinat Pavelescu	Alexandru A. Philippide
Nichita Stănescu	Ion Minulescu	Marin Sorescu
Magda Isanos	Nicolae Labiș	Anton Pann
Adrian Păunescu	Geo Dumitrescu	Grigore Vieru
Ion Barbu	Otilia Cazimir	Păstorel Teodoreanu
Ion Pillat	Alexandru Vlahuță	Ștefan Augustin Doinaș
Ana Blandiana	Camil Petrescu	Dimitrie Bolintineanu

Proverbe românești explicate	Poezii de Andrei Pospai

Cele mai frumoase poezii pentru copii	Cele mai frumoase poezii dedicate mamei