– Vezi toate poeziile lui Ștefan Octavian Iosif –
Ștefan Octavian Iosif, din volumul „Credințe” (1905). Un poem simbolist, în care Iisus moare „strigînd la cer”.
Chiar și adresarea colocvială „Iisuse” este cumva inedită. Dar vorbim de anul 1905, pe când poezia română era într-o continuă căutare a identității.
De aceea, inclusiv religia era adusă în „cetate” și privită din perspective noi.
Iisus
Veghează-n colţ a candelei lumină,
Învăluind icoana-n raze pale:
Iisus, copil, la sînul maicei sale;
Păstori se miră, magi i se închină.
Video: Ce s-a descoperit la autopsia creierului lui Eminescu?
Video: Destinul crud al fraților și surorilor lui Mihai Eminescu
Video: Povestea Veronicăi Micle, poeta care s-a stins de dor la 50 de zile de la moartea lui Mihai Eminescu
Video: Cum și-a distrus viața Alexandru Macedonski cu o epigramă în șase versuri
Video: Balada Miorița, capodopera lui Alecsandri? Cea mai mare controversă din literatura română
Un zîmbet liniştit, blînd, fără vină,
Şi totuşi nu ştiu ce ascunsă jale,
Ce presimţiri de chinuri ideale
Umbresc în taină faţa lui divină.
Ştiai de-atunci, Iisuse, tu c-odată,
Iubind prea mult pe oameni, drept răsplată,
Vei îndura batjocura şi-amarul,
Şi-ncununat cu spini, urcînd Calvarul
Pe umăr crucea singur ţi-o vei duce
Şi vei muri, strigînd la cer, pe cruce?…
– Vezi toate poeziile lui Ștefan Octavian Iosif –
2 răspunsuri la “Iisus, de Ștefan Octavian Iosif”
[…] Ștefan Octavian Iosif, din volumul „Patriarhale” (1901). Cobzarii erau foarte apreciați la începutul secolului în „vechiul regat”. […]
[…] (Ștefan Octavian Iosif) […]