Mihail Sadoveanu, de Nicolae Labiş

— Vezi toate poeziile lui Nicolae Labiș —

Nicolae Labiș, din volumul „Moartea căprioarei” (1956). Mic comentariu: este un poem cu totul remarcabil în literatura română, o proză rimată.

Marele critic George Călinescu a făcut, poate, cel mai inspirat rezumat: „Opera lui Sadoveanu caracterizată ca un univers efectiv prin amintirea lecturilor unui copil este o idee poetică cu rezultate uimitoare”.

Tot Călinescu completează: „Portretul fizic al lui Sadoveanu este magistral: păr din flăcări de zăpadă, fără vârstă, slăvit ca luna și ca munții natali”.

Dar să nu omitem un amănunt: „Venea să despletească străvechile eresuri, un comunist”. Și Mihail Sadoveanu, și Nicolae Labiș au făcut parte din Patidul Comunist Român, pe care l-au slujit și la nivel literar: primul a scris romanul „Mitrea Cocor”, iar cel de-al doilea poezia „Comunistului”.

Mihail Sadoveanu

I.

Eram într-o pădure uluitor de vie, într-o pădure care şoptea înăbuşit. Şi iată că pădurea în iarna, argintie, cu şoapta ei, mi l-a reamintit.

Izvoarele, sub pânze de gheaţă, delicate, se legănau la vale, pe nevăzutul prund, şi în lumina sobră, cu pini şi nestemate, cântau unite într-un cor profund.

În zboruri rotunjite, tăiau mari păsări slava; un farmec de poveste se răsfira sub cer; părea zăpada caldă şi moale ca otava, dar zările sclipeau la fel, sever.

Cu vânturile-n coarne, în goana nebunească, zburau năvalnic cerbii pe fragedul polei. Era acolo-ntreagă pădurea românească, şi el păşea încet prin iarna ei.

II.

Mi-au mai rămas în minte frânturi din timpurile duse? Treceam tăcut sub nouri în umbra unor oi. Ce-am mai păstrat din raza privirilor senine, din sufletul copilului vioi?

Era flămând copilul şi oile flămânde, dar florile şi pomii luceau în chip şi fel. Ţinea copilul cartea cu palme tremurânde. Citea despre Lizuca şi-un căţel.

În jurul lui, pădurea vuia ameţitoare şi gâzele prin ierburi foşneau adormitor. Plângea mioara albă cu plânsete amare şi, tristă, şchiopăta de un picior.

O mângâia copilul cu ochii şi cu gândul, pe când murea mioara bolnavă, pe nisip. O tragică baladă cânta prin ramuri vântul, o Mioriţă-ntoarsă în alt chip.

III.

Copilul şi mioara s-au şters din amintire, războiul peste toate a pus un val de fum. Şi seceta săpase mai multe cimitire… Pe drum un băietan păşea acum.

Venea din târg spre sate, purtând noi înţelesuri, spre-a le-mpărţi în ceata ursuză de ţărani. Venea să despletească străvechile eresuri, un comunist de 16 ani.

Se minunau ţăranii văzând că nu se teme de ei, de depărtare, de osteneli, de ger. Ei nu ştiau că visul îi da puteri, pesemne, când se visa atunci un „clonţ de fier”.

Şi dacă totuşi drumul îi ostenea făptura, vorbea cu Sadoveanu în gând, şi-l asculta. Miez fraged de răsură îi inflorea iar gura, şi se-ndrepta şi pasul, şi chipul îi sclipea.

IV.

Trosnesc butuci în vatră. În rafturi dorm volume visându-şi existența închisă între foi. Pe-un geam pătrunde lacul cu luminoasa-i lume, şopteste-n cupe vinul cu şopotele-i moi.

E-n faţa mea, cu părul din flăcări de zăpadă, cu ochii plini de pâcle şi plini de-nseninări; o albă înflorire de vişini în livadă, minunea licăririi unei zări.

Nu are nici o vârstă. În el sunt mii de oameni, şi-ntr-însul anii proaspeţi cu toţii s-au păstrat… Tot puşti rămân. Mă aflu acum la un examen şi vreau s-arăt că nu-s intimidat.

Sentinţa o să vină. Oricare-o fi, totuna. El pentru mine-i apa vrăjitelor fântâni. Îl voi slăvi în cântec cum pot slăvi doar luna, iubindu-l ca pe munţii, natalii mei, bătrâni.

(Nicolae Labiş)

— Vezi toate poeziile lui Nicolae Labiș —

Mergi la prima pagină

Povești, basme și povestiri pentru copii	Cele mai frumoase poezii de iarnă

Cele mai frumoase poezii de toamnă

Etimologie, origine, sens. 104 expresii și cuvinte explicate pe înțelesul tuturor (cu… umor)

Lumea scriitorilor. Povești, drame, iubiri, trădări în literatura română și nu numai

Poezie română clasică

Mihai Eminescu	George Coșbuc	Lucian Blaga
George Topîrceanu	Octavian Goga	George Bacovia
Tudor Arghezi	Vasile Alecsandri	Alexandru Macedonski
Ion Luca Caragiale	Cincinat Pavelescu	Alexandru A. Philippide
Nichita Stănescu	Ion Minulescu	Marin Sorescu
Magda Isanos	Nicolae Labiș	Anton Pann
Adrian Păunescu	Geo Dumitrescu	Grigore Vieru
Ion Barbu	Otilia Cazimir	Păstorel Teodoreanu
Ion Pillat	Alexandru Vlahuță	Ștefan Augustin Doinaș
Ana Blandiana	Camil Petrescu	Dimitrie Bolintineanu

Proverbe românești explicate	Poezii de Andrei Pospai

Cele mai frumoase poezii pentru copii	Cele mai frumoase poezii dedicate mamei