
— Vezi toate poeziile lui Camil Petrescu —
Camil Petrescu, din volumul „Un luminiș pentru Kicsikém” (1925). Aici, iubirea este unica soluție împotriva singurătății lumilor.
Eului liric pare într-o necontenită cădere spre cea mai dureroasă genune pe care și-o poate închipui.
De altfel, „erosul este doar un interludiu al luptei poetului cu viața”, spunea, în calitate de critic literar, Ion Cristoiu.
„În prag”, adică la limita dintre lumile trecute, „vechituri şi gânduri părăsite”, și imediatul care pansează rănile suflete;ti prin iubire.
Video: Ce s-a descoperit la autopsia creierului lui Eminescu?
Video: Destinul crud al fraților și surorilor lui Mihai Eminescu
Video: Povestea Veronicăi Micle, poeta care s-a stins de dor la 50 de zile de la moartea lui Mihai Eminescu
Video: Cum și-a distrus viața Alexandru Macedonski cu o epigramă în șase versuri
Video: Balada Miorița, capodopera lui Alecsandri? Cea mai mare controversă din literatura română
În prag
Deschide ferecata poartă,
Kicsikém,
Sunt acolo-ngrămădite
Tristeţi de mult uitate,
Vechituri şi gânduri părăsite,
Toane reci pe lângă soartă.
Rând pe rând am aruncat acolo,
Ca într-un pod de casă,
Atâtea lucruri care-au fost,
Desperechiate, prăfuite de uitare,
Zestre şi povară fără rost.
În jilţul fericirilor trecute,
Cu câlţii scoşi afară,
Doarme somnoros «odinioară»
(L-o cuprinde cândva cartea
Amintirii prefăcute.)
Treze stau prin colţuri drame doar schelete,
Printre ele nebunii săpate în perete,
Glume care-ncearcă nemurirea,
Spinări reci de salamandre
Subt duşumeaua minţii, prin meandre.
A trecut pe-acolo moartea şi iubirea.
Cine să le judece şi să despartă?
O, deschide ferecata poartă
Kicsikém
Nu te teme
Duhurile toate te privesc
– Unele cu drag –
Căci, albă şi fragedă,
Tu te profilezi uşoară
Ca pe un primăvăratec prag.
Şi-n jurul tău
Tremură lumina crudă de afară.
— Vezi toate poeziile lui Camil Petrescu —