— Vezi toate poeziile lui Alexandru Macedonski —
Alexandru Macedonski, din volumul „Poezii” (1882). Comentariu: este unul dintre cele mai controversate – stilistic vorbind – poeme ale sale. Publicate în revista „Literatorul”, la 17 februarie 1880, versurile sunt datate „Cernavodă, 1879, marte 3”. Este considerată prima poezie simbolistă din literatura română.
Controversa de care vorbeam mai sus rezidă din versurile „libere”, care au șocat, cumva, epoca. Abaterile lui Macedonski de la egalitatea numărului de silabe și – mai ales – de la ritm nu au fost privite cu ochi buni de criticii și poeții contemporani. De aceea, poezia a fost considerată „decadentă”.
În fapt, ea este una dintre primele poezii europene scrise în vers „liber”, lucru consemnat chiar de revistele franceze de spacialitate de la acea vreme.
De altfel, Macedonski nici nu a continuat pe această linie. El iubea versul, conținutul și forma deopotrivă. Mai mult, nu a fost niciodată „decadent”, poezia sa putând fi considerată, mai degrabă, precursoare a simbolismului.
Video: Ce s-a descoperit la autopsia creierului lui Eminescu?
Video: Destinul crud al fraților și surorilor lui Mihai Eminescu
Video: Povestea Veronicăi Micle, poeta care s-a stins de dor la 50 de zile de la moartea lui Mihai Eminescu
Video: Cum și-a distrus viața Alexandru Macedonski cu o epigramă în șase versuri
Video: Balada Miorița, capodopera lui Alecsandri? Cea mai mare controversă din literatura română
Dar să analizăm titlu și conținutul poeziei. În revista „Literatorul”, textul este însoțit de câteva note privind punctul geografic numit Hinov:
„Astfel se numește un loc din Dobrogea, lângă satul Cochirleni. Câmpul este coperit de temelii ruinate și care abia se mai văd în fața pământului. Dealurile și văile sale sunt presărate cu lespezi de piatră și chiar cu colosale blocuri de marmoră, mai ales pe marginea Dunării, sub maluri; de asemenea, se poate forma o adevărată colecție de vase și mai ales de urne romane sfărâmate.
Satul Cochirleni este situatalături cu Valul lui Traian, care este într-o stare de conservațiune admirabilă. (…)
Tot la Cochirleni se află începutul unui subteran a cărui intrare este sub malul Dunării. Legenda populară spune că duce până la Marea Neagră, având ieșirea la Kustenge. (…)
Când plouă, ciobanii găsesc o mulțime de monede vechi căci, prin surparea pământulu, ies la iveală.”
Hinov
Sfărâmături de urne – oriunde –
lespezi de marmoră mari
sub care zac atâți legionari,
iată Hinovul; – în el s-ascunde
potopul de secoli ce-a curs.
Călcând această țărână mută,
văd ce nu vedeți voi
umbrele-acelor eroi
ai căror urmași suntem noi;
și stând în valea tăcută,
îmi râd de ritm
și de-orice reguli îmi râd;
ritmul meu e zgomotul
ce-l fac cu zalele lor.
Îi văd… s-arată: sculatu-s-au toți
de sub pietre…
Trec –
Trec sute; iată-i: de-oțel le e coiful,
lat era romanul în spete,-ondulat
avea părul; puternic brațul.
Roma veche întreagă
se-nșiră pe dinaintea mea
Consuli,
proconsuli,
matroane, copile, liberți –
Roma veche întreagă
pontifeci, apoi, și vestale,
flamini,
saturnale. –
Salutare, eternă stea,
pe-aceste țărmuri pribeagă.
Tăceți, o! versuri deșerte…
Și tu, la pământ, poete; –
trec Cezarii –
sărută pământul acesta
e sfânt.
— Vezi toate poeziile lui Alexandru Macedonski —
2 răspunsuri la “Hinov, de Alexandru Macedonski”
[…] Alexandru Macedonski, din volumul „Excelsior” (1895). Un poem simbolist, în care poetul folosește repetiția obsesivă. […]
[…] (Alexandru Macedonski) […]