— Vezi toate poeziile Magdei Isanos —
Magda Isanos, un poem publicat postum, în anul 1964. Mic comentariu: aici nu este neapărat vorba de soartă, de determinism. Cu toate că suntem vegheați de divinitate.
Universul este descris ca un lanț de „accidente” cu final fericit. Pentru ca, la final, să revenim la matcă, la simbioza primordială, spre „locul unde căprioara paşte”.
Este o „Rugăciune în pădurea de brad”. De ce? Bradul – un cuvânt de proveniență dacică – este simbolul vieții eterne.
Rugăciune în pădurea de brad
Ca să ne-ntâlnim noi doi acum,
stelele-au făcut atâta drum,
şi-a fost soare-n lume, şi-au fost ploi,
cer rotund şi lanuri pentru noi…
Video: Ce s-a descoperit la autopsia creierului lui Eminescu?
Video: Destinul crud al fraților și surorilor lui Mihai Eminescu
Video: Povestea Veronicăi Micle, poeta care s-a stins de dor la 50 de zile de la moartea lui Mihai Eminescu
Video: Cum și-a distrus viața Alexandru Macedonski cu o epigramă în șase versuri
Video: Balada Miorița, capodopera lui Alecsandri? Cea mai mare controversă din literatura română
Doamne, n-am genunchi să-ți mulțumesc
pentru pomi şi turme câte cresc,
ocrotite-n poala ta albastră,
toate pentru bucuria noastră…
Ne-nchinăm de-aceea Răsăritului,
apei şi pământului, truditului…
Şi-o să-ți sărutăm, colo, pe munți,
marginea veşmântului, să-ți spunem
lauda, şi sub picior să-ți punem
praful nostru, praful de pe frunți…
Ne-or primi pădurile şi turma
ierburilor alergând aproape
de pământ… Şi zânele din ape
ne-or cunoaşte pe nisipuri urma…
Umbre-n asfințit ne-or face semne,
vom striga ecoul să ne-ndemne,
şi luându-i urma, vom cunoaşte
locul unde căprioara paşte…
— Vezi toate poeziile Magdei Isanos —
2 răspunsuri la “Rugăciune în pădurea de brad, de Magda Isanos”
[…] Magda Isanos, un poem publicat postum, rămas inedit până în 1964. Despre iubirea urcată în cosmos și fatalitate. […]
[…] (Magda Isanos) […]