— Vezi toate poeziile lui Lucian Blaga —
Mic comentariu: Lucian Blaga, din volumul „Ce aude unicornul” (1957 – 1959). Iubirea, văzută ca o drumeție. De altfel, în filosofia lui Blaga, însăși viața este un drum, o etapă pe care o parcurgem până la „marele popas”.
Avem de-a face cu o dragoste pasională, în care amorezii sunt „ca două vârtejuri de vară pe drum”. Trăirea senzorială este nelumească, de o finețe aparte: iubiții sunt „întrupările fumului”, care se încâlcesc în „mătasea pământului”.
Drumeție
Popas în iarbă de neuitat.
C-o sărutare, pe-a vieţii măsură,
îmi stingi în gură toate numele
ce din alean ţi-am dat.
Pornim pe urmă iar
ca două vârtejuri de vară pe drum.
Ne suntem dar pentru dar
şi nu ne mai spunem nicicum.
Video: Ce s-a descoperit la autopsia creierului lui Eminescu?
Video: Destinul crud al fraților și surorilor lui Mihai Eminescu
Video: Povestea Veronicăi Micle, poeta care s-a stins de dor la 50 de zile de la moartea lui Mihai Eminescu
Video: Cum și-a distrus viața Alexandru Macedonski cu o epigramă în șase versuri
Video: Balada Miorița, capodopera lui Alecsandri? Cea mai mare controversă din literatura română
Ne place să umblăm
ca întrupările fumului,
să încâlcim mătasea pământului
cu ţintele drumului.
— Vezi toate poeziile lui Lucian Blaga —
2 răspunsuri la “Drumeție, de Lucian Blaga”
[…] Lucian Blaga, poemul care dă titlul volumului „La curţile dorului” (1938). Sunt versuri scrise la maturitate, la vârsta de 43 de ani, atunci când „publerea albă pe tâmple s-așază”. […]
[…] (Lucian Blaga) […]