— Vezi toate poeziile lui Ion Pillat —
Mic comentariu: Ion Pillat, din volumul „Pe Argeș în sus” (1923). Un poem superb, melancolic, plin de sensibilitate. Argeșul este, aici, un martor al copilăriei lui Ion Pillat, consumată la moșia Florica. Împreună cu fratele Niculae și sora sa, Pia, erau „Tustrei copiii veseli”. „La zăvoi”, adică în păduricea de pe malul apei.
Avem și un soi de tristețe metafizică, curgerea râului fiind similară cu trecerea vieții: „Căci zilele de-a valma cu valul tău se scurg”.
E atâta zbucium în această cădere a apei, încât niciodată Argeșul nu este același. Nici măcar vitele „nu beau același Argeș când vin să se adape”.
Poetul îi cunoaște toate „tonurile” muzicale. Să ascultăm un pic Argeșul… Sunetele sunt de tot felul: „cipciit, în clopot și-n șopot”.
Video: Ce s-a descoperit la autopsia creierului lui Eminescu?
Video: Destinul crud al fraților și surorilor lui Mihai Eminescu
Video: Povestea Veronicăi Micle, poeta care s-a stins de dor la 50 de zile de la moartea lui Mihai Eminescu
Video: Cum și-a distrus viața Alexandru Macedonski cu o epigramă în șase versuri
Video: Balada Miorița, capodopera lui Alecsandri? Cea mai mare controversă din literatura română
Bun. Dar nu putem rămâne în acest „Panta rhei„, adică „totul curge”. Chiar dacă „din clipă-n clipă” izvorul naște alt Argeș, el rămâne unul și același. La fel ca Ion Pillat, ca omul în general. Suntem mereu altfel, suntem schimbători, dar acest lucru nu face altceva decât să ne întregească, să rămânem într-o devenire continuă…
La zăvoi
Mă-ntorc la tine, Argeș, o, râu de-odinioară,
Pe drumul de fânețe ce fuge printre clăi,
Dar unde mai sunt astăzi, să ție-aceleași căi,
Tustrei copiii veseli, de-atunci, din cărioară?
Și unde-i scăldătoarea în care ca un vrac
– Zăvoi cu păr de sălcii și ochi de apă vie –
Schimbai nisipu-n aur, cu varga de magie
A razei pogorâte pe cerul porumbac*.
De două ori același nu m-oi scălda în ape,
Căci zilele de-a valma cu valul tău se scurg,
Și vacile bălțate de soare în amurg
Nu beau același Argeș când vin să se adape.
În cipciit, în clopot și-n șopot nencetat,
Alt râu, din clipă-n clipă, te-a zămislit izvorul;
Nebănuit ca dânsul mă naște viitorul –
Dar tu te chemi tot: Argeș, eu tot: Ion Pillat.
*Porumbac – aici, pestriț.
— Vezi toate poeziile lui Ion Pillat —
2 răspunsuri la “La zăvoi, de Ion Pillat”
[…] comentariu: Ion Pillat, din volumul „Pe Argeș în sus” (1923), ciclul „Florica”. Călătorim în […]
[…] (Ion Pillat) […]