
— Vezi toate poeziile lui George Topârceanu —
Mic comentariu: George Topârceanu, din volumul „Migdale amare” (1928). Un poem abordat, inițial, la modul romantic și sentimental.
Pe parcurs, însă, lucrurile se schimbă. Iubirea este aruncată într-un concret aproape cinic. Cuplul își consumă relația „pe-un strop de lut”, iar jurămintele „pe veșnicie” par ridicole pentru o stea nemuritoare.
Balada unei stele mici
Ții minte tu, iubita mea,
O noapte de argint în care
Mi-ai arătat pe cer o stea
Din Carul mare?
Cu fața-n sus, spre Dumnezeu
Lăsându-ți capul să se culce
Pe brațul meu
Te legănam, povară dulce.
Video: Ce s-a descoperit la autopsia creierului lui Eminescu?
Video: Destinul crud al fraților și surorilor lui Mihai Eminescu
Video: Povestea Veronicăi Micle, poeta care s-a stins de dor la 50 de zile de la moartea lui Mihai Eminescu
Video: Cum și-a distrus viața Alexandru Macedonski cu o epigramă în șase versuri
Video: Balada Miorița, capodopera lui Alecsandri? Cea mai mare controversă din literatura română
Deasupra noastră, un castan
Cu frunze pudic răsfirate
Pentru-a servi de paravan
Iubirilor nevinovate,
Tinzând o ramură-n zadar
Ca să ne apere de stele,
Fusese martor ocular
La toate cele.
Și nu mi-ai spus atunci nimic
Dar când mi-am coborat privirea
Un deget mic
Mi-a arătat Nemărginirea.
Un strop de-argint a lunecat
Și, cu paloare-i siderală,
Pe cerul negru a-nsemnat
Un fir subțire de beteală….
Ții minte ce fior străin
Trecu atunci, din constelații
Prin bluza ta de crêpe-de-Chine
Cu aplicații?
Ce vești din cerul depărtat
A nins pe fruntea ta zenitul?
Ce gânduri tainice-ai schimbat
Cu infinitul?…
Sclipind departe, prin frunziș,
O stea smerită și albastră
Sta singuratică, pieziș
Deasupra noastră
Și ca un spin,
Cu raza-i rece și subțire
Mi-a strecurat un gând străin
În visul meu de fericire.
Zicea: – Subt cerul vast și mut
V-a aruncat aceeași soartă
Pe-un strop de lut
Ce-n învârtirea lui vă poartă.
Sărman atom sentimental
Nu știi tu oare
Că viața voastră-i colosal
De trecătoare?
Zicea: – Mă mir că te-ai gândit
Să-mi cânți o odă.
De când poeții s-au prostit,
Amorul nu mai e la modă.
Oricum, voi sunteți prea mărunți
Și eu prea mare …
N-ar fi mai bine să renunți
Și să vă duceți la culcare?
Că nu există pe pământ
Mai venerabilă manie
Decât – sub stele jurământ
Pe veșnicie.
Și nu există-n univers
Mai mare crimă
Decât – la coada unui vers
Să pui o rimă…
— Vezi toate poeziile lui George Topârceanu —
2 răspunsuri la “Balada unei stele mici, de George Topârceanu”
[…] George Topârceanu, un poem publicat în revista „Înșir’te Mărgărite”, la 1 aprilie 1933. E un fel de traducere fonetică a glasului de pițigoi. Una dintre cele mai frumoase poezii pentru copii. […]
[…] (George Topîrceanu) […]