
— Vezi toate poeziile lui Octavian Goga —
Octavian Goga, din volumul „Poezii” (1905). E un anume mister în acest poem, dar și o tristețe neîmpărtășită. Îi rămâne cititorului misiunea de a întregi povestea…
Pribeag
Plânge-o mierlă-ntr-o răchită
La răscruci de Dealu-Mare…
Suie-n pas domol răzorul
Un voinic pe murg călare…
Jos, în smalț de soare-apune,
Turla satului străluce;
Sapă murgul și nechează
Și-nspre vale vrea s-apuce…
Se înalță-n șea voinicul,
Vede-o casă-ntre poiene,
Și cu mâneca cămășii
Zvânt-o lacrimă din gene…
Video: Ce s-a descoperit la autopsia creierului lui Eminescu?
Video: Destinul crud al fraților și surorilor lui Mihai Eminescu
Video: Povestea Veronicăi Micle, poeta care s-a stins de dor la 50 de zile de la moartea lui Mihai Eminescu
Video: Cum și-a distrus viața Alexandru Macedonski cu o epigramă în șase versuri
Video: Balada Miorița, capodopera lui Alecsandri? Cea mai mare controversă din literatura română
Într-o clipă strânge frâul
Și-l îndeamnă-n altă parte,
Dârz pleoapele-și închide…
„Du-mă, murgule, departe!…”
Sfărmând jgheabul cu potcoava
Drumului s-așterne murgul –
Peste plopi cu frunza rară
Cade-nlăcrimat amurgul…
— Vezi toate poeziile lui Octavian Goga —
2 răspunsuri la “Pribeag, de Octavian Goga”
[…] Octavian Goga, din volumul „Poezii” (1905). Un poem cu ritm de doină. Sau, dacă vreți, de baladă populară. […]
[…] (Octavian Goga) […]