Categorii
Respect pentru poezie

Poemul femeii care iubea primăvara, de Magda Isanos

Poemul femeii care iubea primăvara, de Magda Isanos

— Vezi toate poeziile Magdei Isanos —

Scurt comentariu: Magda Isanos, din volumul „Poezii” (1943), capitolul „Spital”. Un poem scris cu puțin timp înainte ca poeta să-și dea ultima suflare.

E un fel de epitaf. Presimțirea morții este evidentă. Dar aici nu avem neapărat resemnare, ci mai degrabă tristețe pentru această iminentă „plecare”. „Am iubit pământul”, spune Magda Isanos de pe patul de spital.

E înconjurată de medici, de „oameni ciudați, fără chipuri şi fără umbră”. Iar în ochii lor „solemni” citește „soarta mea sumbră”.

Magda Isanos s-a stins la numai 28 de ani, măcinată de boli.

Poemul femeii care iubea primăvara

Va veni primăvara.
Florile pe creştete-or duce
lumina care luce-străluce
a soarelui
şi-a marelui
anotimp visător.

„Floare, răsai…”
va murmura lumina de mai.
Aripe
se vor desfăşura în prielnice clipe,
şi fiece lucru va fi prelungit în umbra de taină.
Pentru dragoste îmbrăcând altă haină,
şi totuşi, sfărâmicios, pieritor,
va fi şi floare şi om şi zbor.

Ce rămâne?
Urâtă-ntrebare…
Cine-a scornit-o oare?
Cine-a scornit vorbele „astăzi” şi „mâne”?
Ca şi când n-ar fi totul veşnic,
şi soarele şi lumânarea din sfeşnic,
în măsura-n care ard şi există…
Tu nu fi tristă.
Priveşte:
lumina cade-n flori, se roteşte,
se face fluture şi albină.

Umbra, şi ea ca o apă,
lunecă nu ştiu cum şi ne scapă,
apoi se umple de luceferi. E noapte.
Toate-acestea într-o zi vor fi coapte.
Florile din pomi vor fi mere.
Cântecul din iasomii – tăcere,
şi stelele – pulbere-n vânt şi părere…

Tu cântă şi nu te teme.
Mai înainte de vreme
nu vei muri.
Vei culege şi vei huzuri
în lungă toamnă.
Vei şti ce-nseamnă
cu aripa lor cocorii pe cer
şi pe pământ ce scrie plugul de fer,

însă nu vei şti toate.
Umbrele şi luminile neîmpăcate
vor juca pe mânile tale-nghețate.
Şi tu vei zâmbi.
Puținul sânge ce te va-ncălzi
va fi încă prețios şi viu.
Şi-n moarte vei intra mai târziu,
ca-ntr-o apă
răcoritoare.

Ce oră e oare?
Cine mă scapă
şi cine-mi vine în întâmpinare?
Tu eşti, tovarăş al tinereții,
din anotimpul privighetorilor,
stăpânul tuturor florilor
vieții.

Vrei să mă iei? Dar unde?
Umbrele noastre-acum vor pătrunde
taina cea de pe urmă. Tăcere.
În paradis nu-s vegetații efemere.
Nici râuri ce-ngheață.
Să mergem, dar, cu soarele-n față.

Mă părăseşti, viață…
Lumina fuge. Unde-s minunile?
Nu pot muri ca sălbătăciunile,
în resemnare şi pace.

Am iubit pământul.
Fiecare umbră aruncată pe el.
Zborul fiecărui porumbel.
Şi cântecele pe care le şoptea vântul.

Acum mă părăsesc colorile
ca nişte păsări sperioase.
Amintirile se usucă, şi florile
cad lovite de-o mână misterioasă.

Cine spune: „Dormi, iubita mea,
s-a stins blânda stea.
dormi…”
Şi anii mei vor cădea, uniformi,
în uitare,
despoiați de calda suflare
a povestitorilor răsfățați.
O, ridicați-mă încă-ntre perne, oameni ciudați,
fără chipuri şi fără umbră.
Văd soarta mea sumbră
în ochii voştri solemni.
Să nu mă-ndemni
să mă închin, părinte.
Picăturile sângelui meu sunt sfinte.

Să mergem, tovarăş al tinereții,
din anotimpul privighetorilor,
stăpânul tuturor florilor
vieții.

(Magda Isanos)

— Vezi toate poeziile Magdei Isanos —

Mergi la prima pagină


Povești, basme și povestiri pentru copiiCele mai frumoase poezii de iarnă
Cele mai frumoase poezii de toamnă
Etimologie, origine, sens. 104 expresii și cuvinte explicate pe înțelesul tuturor (cu… umor)
Lumea scriitorilor. Povești, drame, iubiri, trădări în literatura română și nu numai

Poezie română clasică

Mihai
Eminescu
George
Coșbuc
Lucian
Blaga
George
Topîrceanu
Octavian
Goga
George
Bacovia
Tudor
Arghezi
Vasile
Alecsandri
Alexandru
Macedonski
Ion Luca
Caragiale
Cincinat
Pavelescu
Alexandru A. Philippide
Nichita
Stănescu
Ion
Minulescu
Marin
Sorescu
Magda
Isanos
Nicolae
Labiș
Anton
Pann
Adrian
Păunescu
Geo
Dumitrescu
Grigore
Vieru
Ion
Barbu
Otilia
Cazimir
Păstorel
Teodoreanu
Ion
Pillat
Alexandru
Vlahuță
Ștefan
Augustin Doinaș
Ana
Blandiana
Camil
Petrescu
Dimitrie
Bolintineanu
Proverbe romanesti explicatepoezii-de-andrei-pospai
Proverbe românești explicatePoezii de Andrei Pospai
Cele mai frumoase poezii
pentru copii
Cele mai frumoase poezii dedicate mamei

Un răspuns la “Poemul femeii care iubea primăvara, de Magda Isanos”