Categorii
Respect pentru poezie

Vară, de Lucian Blaga

Vară, de Lucian Blaga

— Vezi toate poeziile lui Lucian Blaga —

Mic comentariu: Lucian Blaga, din volumul „Paşii profetului” (1921). Un tablou de vară descris cu mult har poetic. Natura toată e amorțită.

Metaforele abundă: fulgerele sfâșie zarea „fără glas”, pământul e un „cântec de lăcuste” (intrăm pe o frecvență abia perceptibilă), semințele spicelor sunt precum „nişte prunci ce sug”, iar timpul, parcă toropit de dogoare, e „leneș” și „ațipește”.

Iar pe fundal se aude țârâitul unui greier… Minunat!

Vară

La orizont-departe-fulgere fără glas
zvâcnesc din când în cand
ca nişte lungi picioare de păianjen-smulse
din trupul care le purta.

Dogoare.

Pământu-ntreg e numai lan de grâu
şi cântec de lăcuste.

În soare spicele îşi țin la sân grăunţele
ca nişte prunci ce sug.
Iar timpul îşi întinde leneş clipele
şi aţipeşte între flori de mac.
La ureche-i ţârâie un greier.

(Lucian Blaga)

— Vezi toate poeziile lui Lucian Blaga —

Mergi la prima pagină


Povești, basme și povestiri pentru copiiCele mai frumoase poezii de iarnă
Cele mai frumoase poezii de toamnă
Etimologie, origine, sens. 104 expresii și cuvinte explicate pe înțelesul tuturor (cu… umor)
Lumea scriitorilor. Povești, drame, iubiri, trădări în literatura română și nu numai

Poezie română clasică

Mihai
Eminescu
George
Coșbuc
Lucian
Blaga
George
Topîrceanu
Octavian
Goga
George
Bacovia
Tudor
Arghezi
Vasile
Alecsandri
Alexandru
Macedonski
Ion Luca
Caragiale
Cincinat
Pavelescu
Alexandru A. Philippide
Nichita
Stănescu
Ion
Minulescu
Marin
Sorescu
Magda
Isanos
Nicolae
Labiș
Anton
Pann
Adrian
Păunescu
Geo
Dumitrescu
Grigore
Vieru
Ion
Barbu
Otilia
Cazimir
Păstorel
Teodoreanu
Ion
Pillat
Alexandru
Vlahuță
Ștefan
Augustin Doinaș
Ana
Blandiana
Camil
Petrescu
Dimitrie
Bolintineanu
Proverbe romanesti explicatepoezii-de-andrei-pospai
Proverbe românești explicatePoezii de Andrei Pospai
Cele mai frumoase poezii
pentru copii
Cele mai frumoase poezii dedicate mamei

2 răspunsuri la “Vară, de Lucian Blaga”

[…] Lucian Blaga, din volumul „Nebănuitele trepte” (1943). „Nebănuitele trepte”, adică către lumea de apoi. La Blaga, moartea nu are de-a face cu Dumnezeu. „Înmormîntat în astă stea / în nopţi voi lumina cu ea”, spunea el în „Glas de seară”. Cu alte cuvinte, facem parte din „ciclul elementelor”, iar menirea noastră continuă și după ce ne tragem „țărna peste ochi”. Și nu neapărat în sens biblic… […]