
— Vezi toate poeziile lui Alexandru Philippide —
Alexandru Philippide, o viziune originală din volumul „Aur sterp” (1922). O scufundare în timp.
Fereastră
În cioburi de ger,
Azurul se desprinde de pe cer.
Când soarele care apune
Pe geam peceți de aur verde pune,
Fereastra toată se îmbracă
Cu madrepori de promoroacă.
Clipele picură – pic, pic –
(Cum? Timpul încă nu s-a prins de ger?)
Clipele picură – pic, pic –
Pe barba orologiului stingher
Și se preling, căzându-i în genunchi,
Ca un mănunchi
De perle mici
Pentru pitici.
Video: Ce s-a descoperit la autopsia creierului lui Eminescu?
Video: Destinul crud al fraților și surorilor lui Mihai Eminescu
Video: Povestea Veronicăi Micle, poeta care s-a stins de dor la 50 de zile de la moartea lui Mihai Eminescu
Video: Cum și-a distrus viața Alexandru Macedonski cu o epigramă în șase versuri
Video: Balada Miorița, capodopera lui Alecsandri? Cea mai mare controversă din literatura română
Cu umerii de marmură albastră
Pe care-a pus săruturi albe gerul,
La fereastră
S-apleacă cerul.
(Că e departe cerul e-o părere.
Privește numai stelele stinghere
Deasupra streșinilor…
Vântul bate,
Și le spulberă pe toate…)
Ca niște străvezii aripi de flutur
Fereastra-ntinde geamurile ei
Pe geamurile ei
Polenuri de polei
Se scutur’.
E-aproape noapte…
Timpul singur trece
Călcând pe lespezi de tăcere rece.
Fereastra tremură…
Când ochii mei se-nchid,
Fereastra vine
Lângă mine,
Cu ochi adânci să mă privească bine…
— Vezi toate poeziile lui Alexandru Philippide —
2 răspunsuri la “Fereastră, de Alexandru Philippide”
[…] Alexandru Philippide, un poem înmiresmat și plin de metafore superbe. O poezie a stărilor sufletești, tulburi și molcome, o cântare șoptită, vecină cu tăcerea. „De visul rău mă vindecă deplin”. Dar vindecarea nu va izbuti, iar opera lui Philippide se va baza, mai departe, pe visul „rău”. Din volumul „Aur sterp” (1922), ciclul „Din toamna primăverilor de ieri”. În tradiția creștină, crinul este considerat Apostolul speranței, răsărit în grădina Ghetsemani, din picăturile de sudoare căzute de pe fruntea lui Hristos. […]
[…] (Alexandru Philippide) […]