„Trec berzele ca o leucemie a stelelor”… Mircea Dinescu, din volumul „Jurnalul unui automobil demodat sau evoluția unui vis”. Nicolae Labiș a scris, la rândul lui, o „Scrisoare mamei”. Sigur, din alt repertoriu.
Scrisoare mamei
tu-mi spui că șobolanii au ros biserica până la rădăcini
trista mea mamă
dar și așa credința noastră ține mai mult
de pâine și vin,
numai de nu s-ar culca ovăzul
în patul surorii mele fugită la câmp
de n-ar sălbătici cântărețul alungat între trestii,,
peste moartea care te piaptănă
peste măruntaiele focului
trec berzele ca o leucemie a stelelor
3 răspunsuri la “Scrisoare mamei, de Mircea Dinescu”
[…] Mircea Dinescu, din volumul „Moartea citește ziarul” (1990). […]
[…] Nicolae Labiș, un poem sensibil, dedicat mamei sale, Ana-Profira, învățătoare. A fost scris în 1956, anul în care poetul a decedat în celebrul accident de tramvai. De altfel, nici nu a mai prins Anul Nou, murind pe 22 decembrie. Poezia a fost inclusă în volumul „Moartea căprioarei”. Mircea Dinescu are, la rândul său, o poezie intutulată „Scrisoare mamei”. […]
[…] (Mircea Dinescu) […]