Mihai Beniuc, o poezie de dragoste frumoasă, din volumul „Cu faruri aprinse” (1964).
Dragostea mea
Cad merele din pomi în iarbă noaptea
Rostogolite pe cărări ascunse –
E dragostea mea
Vin fluturi în găteală de mireasă
La orele târzii, în raza lămpii –
E dragostea mea
Te lași atât de leneșă la pieptu-mi
Ca mierea dintr-un fagure la soare –
E dragostea mea
Nu-i rotunjime netedă pe trupu-ți
Nemângâiată de căldura buzei –
E dragostea mea
Video: Incredibila tinerețe a lui Brâncuși
Video: Ce s-a descoperit la autopsia creierului lui Eminescu?
Video: Destinul crud al fraților și surorilor lui Mihai Eminescu
Video: Povestea Veronicăi Micle, poeta care s-a stins de dor la 50 de zile de la moartea lui Mihai Eminescu
Video: Cum și-a distrus viața Alexandru Macedonski cu o epigramă în șase versuri
Video: Balada Miorița, capodopera lui Alecsandri? Cea mai mare controversă din literatura română
Video: Ce s-a descoperit la autopsia creierului lui Eminescu?
Video: Destinul crud al fraților și surorilor lui Mihai Eminescu
Video: Povestea Veronicăi Micle, poeta care s-a stins de dor la 50 de zile de la moartea lui Mihai Eminescu
Video: Cum și-a distrus viața Alexandru Macedonski cu o epigramă în șase versuri
Video: Balada Miorița, capodopera lui Alecsandri? Cea mai mare controversă din literatura română
Știu zvârcolirea marilor cedări
În lupte visate și dorite –
E dragostea mea
Ah, ce-nsetat din gura ta m-adap
Sporindu-mi setea cu dulceața ta –
E dragostea mea
„E lună plină”, spui, și mi se pare
Că-mi amintești ce alb e sânul tău –
E dragostea mea
Iar când lipsești se face întuneric
Și lacrimile stele curg în noapte –
E dragostea mea.
2 răspunsuri la “Dragostea mea, de Mihai Beniuc”
[…] Mihai Beniuc, un poem frumos din volumul „Cu faruri aprinse” (1964). […]
[…] (Mihai Beniuc) […]