— Vezi cele mai frumoase poezii pentru copii —
— Vezi toate basmele și poveștile pentru copii —
Această poezia a Ninei Cassian a apărut în volumul de versuri pentru copii „Prințul Miorlau”, în anul 1957.
Cea mai cruntă dintre fiare
I
Fug mîțele, fug în neștire
Și miaună lung și subțire.
– Ce-aveți? Le întreabă copacii.
(Ei nu știu nimica, săracii).
Video: Ce s-a descoperit la autopsia creierului lui Eminescu?
Video: Destinul crud al fraților și surorilor lui Mihai Eminescu
Video: Povestea Veronicăi Micle, poeta care s-a stins de dor la 50 de zile de la moartea lui Mihai Eminescu
Video: Cum și-a distrus viața Alexandru Macedonski cu o epigramă în șase versuri
Video: Balada Miorița, capodopera lui Alecsandri? Cea mai mare controversă din literatura română
– Hei, unde-ați pornit-o prostuțelor?
Le scîrție roata căruțelor.
Abia își rostiră cuvintele,
Că, iată, sosesc înainte-le
Căței, cățelușe-alergînd,
Cu cozi ridicate în vînt.
Și iată că după căței
Aleargă un rind de purcei
Strigînd ca besmetici: Guiț!
Fugiți, dragi prieteni, fugiți!
Pe-o ramură șade-un mierloi
Și țipă mereu: Vai de noi!
Și fluturii galbeni ca soarele.
Cu spaim-și lipesc aripioarele.
– Eu nu știu ce-i asta, băieți!
Foșnește un pîlc de scaieți.
Pesemne, vreo fiară cumplită.
Pe toți s-a jurat să-i înghită.
II
Iat-o! În sfîrșit apare
Cea mai cruntă dintre fiare.
E… Dănuț, de nu mă-nșel.
Da, un fel de băiețel.
Cea mai cruntă dintre fiare
Șapte jumătate are
Și mai are și-obiceiul,
Să dea-n cîini cu reteveiul
Și cînd n-are retevei,
Și azvîrle pietre-n ei,
Și cînd pietre nu-s pe stradă,
Cu piciorul să-i repeadă
Sau mai bine
Să le-aline
Tinichelele de coadă.
<Coadă> -am zis?
Păi da, Pis-pis
D-aia are-o coadă-ntreagă,
Ca Dănuț de ea să tragă.
Și cînd mîța doarme-n prag
(Somnul, mîței mult i-e drag),
Vine și Dănuț c-un ac
Și-o înțeapă (se pricepe!)
Pînă cînd pisica-ncepe
Pe sub mese, scaune,
Alergând, să miaune.
Ce-i mai vesel pe pămînt
Dintre toate cîte sunt?
Să prinzi fluturi, să prinzi fluturi
Praful de pe-aripi să-l scuturi
Și să-i pui nițel în apă:
Poate mor și poate scapă.
Cîntă-o pasăre-n furiș?
Hai cu praștia, furiș.
Șade-o gîză pe perdea,
Buimăcită, vai de ea,
Hai, strivește-o, nu mai sta!
Trece-un pureluș pe drum?
Să nu-ți scape nicidecum!
Mîța vrea să se răsfețe?
Prinde-o-n ușă! Să se-nvețe!
III
Deci, cea mai cumplită dintre fiare
Se cheamă Dănuț, mi se pare.
De el se feresc toți în jur.
Mi-e milă de dînsul, vă jur.
În poala lui, mîța tărcată
Nu toarce frumos niciodată.
Cățelul cu-urechi clăpăuge
În loc să-l întîmpine, fuge.
Credință nu-i poartă, nici dragoste.
Se teme de el ca de-o pacoste.
Și pasărea, pasărea chiar
Nu-i cîntă o dată măcar.
El nu poate-n iarbă să vadă
Cum gîzele merg la paradă
Cu scuturi de-argint strecurat,
Cu suliți de aer curat,
Cu gingașe coifuri și zale
De verzi și albastre paftale
Și toți se strecoară tiptil
Din calea acestui copil.
E singur băiatul prostuț.
Săracu’, săracu’ Dănuț!
Ei, <săracu’>… Vorba vine!
Cine-i rău de mic, și cine
Chinuie pisicile,
Vietățile, micile,
Cînd va fi mai măricel,
O să chinuie la fel
Și pe cei cu el de-o seamă.
Unchi, mătușă, tată, mama,
Și surori, și veri, și frați…
…Dacă voi o să-l lăsați!
— Vezi cele mai frumoase poezii pentru copii —
— Vezi toate basmele și poveștile pentru copii —
2 răspunsuri la “Cea mai cruntă dintre fiare, de Nina Cassian”
[…] Nina Cassian, un poem sensibil, fragil chiar. E scris cu sufletul, e o oglindă a unor trăiri melancolice. […]
[…] comentariu / rezumat: Nina Cassian, din volumul de versuri pentru copii „Prințul Miorlau” (1957). Iată o poezie care […]