
Alexandru Macedonski, din volumul „Poema rondelurilor”, ciclul „Rondelurile celor patru vânturi” (1927). El însuși născut la Craiova, poetul persiflează, cel mai probabil, habotnicia unei iubite din tinerețe.
Este spectaculos și jocul de cuvinte „crai – craiovisin” (accentul e pe ultima silabă), o aliterație care imprimă poemului ceva din ridicolul situației.
Macedonski nu o iartă pe „mironosiță”, care a preferat scrupulozitatea din „veacul cel de tot creștin”, alegând să rămână în locurile natale. La final, poetul o aruncă în derizoriu, „pe balta Craiovița”.
Rondelul domniței
Ieșind din balta Craiovița,
Unde-a fost crai Craiovisin,
Văpaie, vezi plutind domnița
Mai argintată ca un crin.
Sub lună-i tremură cosița,
În suflet poartă ca un chin,
Plutind pe balta Craiovița,
Unde-a fost crai, Craiovisin.
Video: Ce s-a descoperit la autopsia creierului lui Eminescu?
Video: Destinul crud al fraților și surorilor lui Mihai Eminescu
Video: Povestea Veronicăi Micle, poeta care s-a stins de dor la 50 de zile de la moartea lui Mihai Eminescu
Video: Cum și-a distrus viața Alexandru Macedonski cu o epigramă în șase versuri
Video: Balada Miorița, capodopera lui Alecsandri? Cea mai mare controversă din literatura română
Își duse viața-ntr-un suspin,
Nedându-și nimănui gurița,
Dar a rămas mironosița
Din veacul cel de tot creștin,
Plutind pe balta Craiovița.
2 răspunsuri la “Rondelul domniței, de Alexandru Macedonski”
[…] numele unui orășel din Italia celebru pentru produsele de sticlărie. Alexandru Macedonski, din „Poema […]
[…] (Alexandru Macedonski) […]