— Vezi toate poeziile lui Mihai Eminescu —
Mihai Eminescu, un poem din 1876 (cât se poate de actual).
Poemul îi persiflează pe fiii burghezilor și moșierilor din acea perioadă – sau ai celor cu funcții înalte în stat.
Veniți cu maniere importate din Occident, „ei toată ziua bat de-a lungul Podul” (Podul Mogoșoaiei, din București, actuala Calea Victoriei; a primit numele „Podul” pentru că era pavată cu trunchiuri de copaci).
Evident că aceste beizadele – pline de bani – umpleau cafenelele și erau clienții preferați ai bordelurilor bucureștene…
Video: Ce s-a descoperit la autopsia creierului lui Eminescu?
Video: Destinul crud al fraților și surorilor lui Mihai Eminescu
Video: Povestea Veronicăi Micle, poeta care s-a stins de dor la 50 de zile de la moartea lui Mihai Eminescu
Video: Cum și-a distrus viața Alexandru Macedonski cu o epigramă în șase versuri
Video: Balada Miorița, capodopera lui Alecsandri? Cea mai mare controversă din literatura română
Ai noștri tineri…
Ai noștri tineri la Paris învață
La gât cravatei cum se leagă nodul,
Ș-apoi ni vin de fericesc norodul
Cu chipul lor isteț de oaie creață.
La ei își cască ochii săi nerodul,
Că-i vede-n birje răsucind mustață,
Ducând în dinți țigara lungăreață…
Ei toată ziua bat de-a lungul Podul.
Vorbesc pe nas, ca saltimbanci se strâmbă:
Stâlpi de bordel, de crâșme, cafenele
Și viața lor nu și-o muncesc — și-o plimbă.
Ș-aceste mărfuri fade, ușurele,
Ce au uitat pân’ și a noastră limbă,
Pretind a fi pe cerul țării: stele.
— Vezi toate poeziile lui Mihai Eminescu —
2 răspunsuri la “Ai noștri tineri…, de Mihai Eminescu”
[…] mori”, adică „Nu uita că vei muri”. Mihai Eminescu, anul 1872. Una dintre capodoperele poeziei […]
[…] Poemul a fost citit în septembrie 1876, cu prilejul unei cine, la Titu Maiorescu acasă, de însuși Mihai Eminescu. „Eminescu avea o înfăţişare mai puţin masivă; bărbia foarte pronunţată şi gura largă se atenuau; fruntea ieşea strălucitoare de sub părul negru ca pana corbului; sprâncenele apăreau în toată frumuseţea lor şi tăietura fină a nasului lăsa numai la întâlnirea nărilor o uşoară urmă de vulgaritate”, scria, mai târziu, Mitte Kremnitz, nora lui Maiorescu, despre întâlnirea cu Mihai Eminescu. […]