Al. O. Teodoreanu (Păstorel), din volumul „Cântecele toamnei”.
Ca totdeauna
Razele lunii,
Molcom căzând,
Apele mării adânci nu turbură.
Sufletul meu
A şoptit:
Te iubesc.
Dar şoaptele sufletului,
Molcom căzând,
Apele adâncii tăceri nu turbură.
Atunci
Prin întomnare,
Ai plecat,
Lăsându-mi sufletul gol,
Ca toamna,
Atotveştejitoare.
Când te-ai desprins de mine,
Am rămas
Ca un copac,
Din care cea din urmă frunză
Au luat-o
Vântul,
Toamna,
Vremea
Mi-am dojenit sufletul
Că nu m-a lăsat să-ţi vorbesc
Ai revenit,
Ca un ecou, mult prea îndepărtat,
Al acelei îndepărtate nopţi
Buzele mele au spus:
Te iubesc. De-atunci,
N-ai mai plecat.
Mi-am dojenit sufletul,
Că nu m-a lăsat să tac.
Şi-am plâns, – prea târziu.
Video: Incredibila tinerețe a lui Brâncuși
Video: Ce s-a descoperit la autopsia creierului lui Eminescu?
Video: Destinul crud al fraților și surorilor lui Mihai Eminescu
Video: Povestea Veronicăi Micle, poeta care s-a stins de dor la 50 de zile de la moartea lui Mihai Eminescu
Video: Cum și-a distrus viața Alexandru Macedonski cu o epigramă în șase versuri
Video: Balada Miorița, capodopera lui Alecsandri? Cea mai mare controversă din literatura română
Video: Ce s-a descoperit la autopsia creierului lui Eminescu?
Video: Destinul crud al fraților și surorilor lui Mihai Eminescu
Video: Povestea Veronicăi Micle, poeta care s-a stins de dor la 50 de zile de la moartea lui Mihai Eminescu
Video: Cum și-a distrus viața Alexandru Macedonski cu o epigramă în șase versuri
Video: Balada Miorița, capodopera lui Alecsandri? Cea mai mare controversă din literatura română
(Al. O. Teodoreanu – Păstorel)
2 răspunsuri la “Ca totdeauna, de Al. O. Teodoreanu (Păstorel)”
[…] Păstorel Teodoreanu, din volumul „Cântecele toamnei”. […]
[…] (Al. O. Teodoreanu – Păstorel) […]