
— Vezi toate poeziile lui Vasile Alecsandri —
O altă legendă superbă de la Vasile Alecsandri.
Prier și fata iernei
I.
S-au iubit iarna cu gerul
Ș-amindoi s-au însoțit.
De frig mare-atunci chiar ferul
Scrijelit au amorțit!
L-a lor nuntă-ngrozitoare
Moartea rece-au asistat
Și, privindu-i mîndrul soare
Sus pe cer a înghețat.
Mirii sarbezi în cojoace
Veselit-au șase luni,
Invitînd cu ei să joace
Viscoloasele furtuni,
S-au avut la cununie
Lăutari de triste hori,
Asprul Crivăț de urgie,
Corbii trist croncănitori.
Iar nuntași, un număr mare
De lupi lacomi, de urși grosi,
Toți cu blane pe spinare,
Cu dinți lungi, cu ochii roși.
Ei în noaptea nuntiotare
Mare praznic au făcut
De plăpînde căprioare
Și de-un biet copil perdut!
Video: Ce s-a descoperit la autopsia creierului lui Eminescu?
Video: Destinul crud al fraților și surorilor lui Mihai Eminescu
Video: Povestea Veronicăi Micle, poeta care s-a stins de dor la 50 de zile de la moartea lui Mihai Eminescu
Video: Cum și-a distrus viața Alexandru Macedonski cu o epigramă în șase versuri
Video: Balada Miorița, capodopera lui Alecsandri? Cea mai mare controversă din literatura română
II.
Iarna are-o fată albă
Ca ștergarul alb de in.
Fata are-n sîn o salbă
De frumoase flori de crin,
Și zăpada pe-a ei fată,
Și par luciu de argint;
Pe sub gene, ochi de gheață,
Pe sub buze, margarint.
Ea-i frumoasă ca o moartă
În momentul cel suprem
Cînd, plecînd din lume, poarta
Al veciei diadem;
Dar ca statuie de ceară,
Doarme făr-a se trezi
De cu ziori și pîna-n seara,
De cu seara pînă-n zi.
În zadar o tot sărută
Mama ei la ea privind;
Copilița-n veci tăcută
Îi zâmbește aromind.
Mîndrul soare cu iubire
O dismiardă în zadar.
Ea rămîne-n neclintire,
Ca un viu mărgăritar.
III.
Iat, -aude-n depărtare
Prier, al verdeții domn,
De vestita fată mare
Adormită-n vecinic somn,
Și el simte deodată
Foc în sînu-i tulburat,
Și în suflet dor de fată,
Dor aprins de însurat.
Iată-l pleacă, dar se lupta
Pe-a lui cale nencetat
Cu ninsoarea întreruptă
De ploi reci, de vînt turbat;
Și, răpit pe-aripa grabii
El străbate neoprit
Tristele zile-ale Babii,
De cocori călăuzit.
Iat, -ajunge, iată vede
Fata-n haine de ninsori.
El o cheamă, se rapede
Ș-o sărută de trei ori.
S-au trezit copila dragă
Sub sărutul arzător,
Ea zîmbește, dar, pribeagă,
Se preface într-un nor!…
— Vezi toate poeziile lui Vasile Alecsandri —
Un răspuns la “Prier și fata iernei, de Vasile Alecsandri”
[…] (Vasile Alecsandri) […]