— Vezi toate poeziile lui Mihai Eminescu —
E o metaforă a „călătoriei luminii” într-un spațiu al iubirii, publicată la 1 decembrie 1886, în „Convorbiri literare”. E văzută de mulți critici ca o continuare a „Luceafărului”, care a văzut lumina tiparului în 1883 .
La steaua
La steaua care-a răsărit
E-o cale-atît de lungă,
Că mii de ani i-au trebuit
Luminii să ne-ajungă.
Poate de mult s-a stins în drum
În depărtări albastre,
Iar raza ei abia acum
Luci vederii noastre.
Icoana stelei ce-a murit
Încet pe cer se suie;
Era pe cînd nu s-a zărit,
Azi o vedem și nu e.
Video: Incredibila tinerețe a lui Brâncuși
Video: Ce s-a descoperit la autopsia creierului lui Eminescu?
Video: Destinul crud al fraților și surorilor lui Mihai Eminescu
Video: Povestea Veronicăi Micle, poeta care s-a stins de dor la 50 de zile de la moartea lui Mihai Eminescu
Video: Cum și-a distrus viața Alexandru Macedonski cu o epigramă în șase versuri
Video: Balada Miorița, capodopera lui Alecsandri? Cea mai mare controversă din literatura română
Video: Ce s-a descoperit la autopsia creierului lui Eminescu?
Video: Destinul crud al fraților și surorilor lui Mihai Eminescu
Video: Povestea Veronicăi Micle, poeta care s-a stins de dor la 50 de zile de la moartea lui Mihai Eminescu
Video: Cum și-a distrus viața Alexandru Macedonski cu o epigramă în șase versuri
Video: Balada Miorița, capodopera lui Alecsandri? Cea mai mare controversă din literatura română
Tot astfel cînd al nostru dor
Pieri în noapte-adîncă,
Lumina stinsului amor
Ne urmărește încă.
— Vezi toate poeziile lui Mihai Eminescu —
3 răspunsuri la “La steaua, de Mihai Eminescu”
[…] la 15 aprilie 1870 în revista „Convorbiri literare”, pe când Eminescu se școlea la […]
[…] (Mihai Eminescu) […]
[…] Aici este vorba despre o stea văzută cu prin ochii pământeanului mistic. Ca o comparație, steaua lui Mihai Eminescu se dezbracă de orice secret și capătă relevață cosmică și chiar […]