— Vezi toate poeziile Magdei Isanos —
Magda Isanos, o incursiune în timp. Un poem de o mare sensibilitate.
Rochia
Din lada mirosind a molii și-a parfum
a scos o rochie din tinerețea ei bunica.
Subțire-i și ușoară ca un fum,
de parcă-ar fi țesută din nimica.
Ce trist foșnește crinolina de mătase,
volanele i se dăstramă și se taie,
și-n loc de raze, siluete grațioase,
din alte vremi, dansează prin odaie.
Revede balul cel dintâi bătrâna,
își recunoaște rochia de fată
și-i tremură pe-atlasu rece mâna
de-nduioșare multă-nfiorată.
Video: Ce s-a descoperit la autopsia creierului lui Eminescu?
Video: Destinul crud al fraților și surorilor lui Mihai Eminescu
Video: Povestea Veronicăi Micle, poeta care s-a stins de dor la 50 de zile de la moartea lui Mihai Eminescu
Video: Cum și-a distrus viața Alexandru Macedonski cu o epigramă în șase versuri
Video: Balada Miorița, capodopera lui Alecsandri? Cea mai mare controversă din literatura română
Și cum își pleacă fruntea tot mai tare
i-așa de gârbovă bunica-n vechiul șal…
Ce s-a făcut frumoasa dansatoare
care-a plutit în rochia de bal?
Picioarele ușoare și micuțe,
și ochii, și surâsul strălucit,
în trupul gârbovitei bunicuțe
cum, oare, pe vecie de-au murit?
Și mi-au răspuns mătăsurile moarte,
sau poate chiar bătrâna-n vechiul șal;
nu, n-au murit, dansează mai departe
mereu în alte rochii, primul bal.
— Vezi toate poeziile Magdei Isanos —
2 răspunsuri la “Rochia, de Magda Isanos”
[…] O poezie splendidă. „Bărbatul” nu poate fi altul decât Eusebiu Camilar, marea iubire a Magdei Isanos… […]
[…] (Magda Isanos) […]