— Citește și: expresii din limba română explicate pe înțelesul tuturor —
„Mărie, Mărie,
Ia să-mi spui tu mie
Care floare-nfloare
Noaptea pe răcoare,
Care frunză zbate
Vântul când nu bate…”
Geniale versuri! La fel de genială este şi interpretarea lui Tudor Gheorghe. Iar noi am pervertit oarecum acest prenume cu zicale aşa-zis ironice la schimbări superficiale sau la declaraţii utopice şi demagogice…
În fine!
Expresia „Aceeaşi Mărie, cu altă pălărie” nu vine de la francezi, cum încearcă unii să ne convingă, deşi întâlnim şi în Hexagon o expresie similară semantic: la meme Janette autrement coiffe (aceeaşi Janette, altfel pieptănată).
Nu vine nici de la Sfânta Maria sau de la Maria Magdalena, cum de-a dreptul hilar încearcă să ne convingă nişte novici. Cum? Pe vremea aceea, femeile din Nazaret purtau pălării? Doamne fereşte!
Avem o expresie cu rădăcini româneşti, deşi o influenţă săsească nu trebuie exclusă. Argumentele pot fi găsite în însemnările din călătoriile lui Dinicu Golescu, dar consider că ar fi o neruşinare să vă plictisesc cu astfel de amănunte.
Video: Ce s-a descoperit la autopsia creierului lui Eminescu?
Video: Destinul crud al fraților și surorilor lui Mihai Eminescu
Video: Povestea Veronicăi Micle, poeta care s-a stins de dor la 50 de zile de la moartea lui Mihai Eminescu
Video: Cum și-a distrus viața Alexandru Macedonski cu o epigramă în șase versuri
Video: Balada Miorița, capodopera lui Alecsandri? Cea mai mare controversă din literatura română
Ei bine, unde se purtau pălăriile? În Ardeal! Vara, la muncile câmpului. Duminica, lucrurile se schimbau. În locul pălăriilor de paie, apăreau altele, de sărbătoare, care de care mai sofisticate ca model şi culoare.
Sigur, Măriile păreau mai frumoase, dar tot ele erau. De aici şi expresia.
La noi, este consacrată o Mărie care îşi schimbă şi ea, evident, pălăria şi care se numeşte România.
Ne cam costă această Mărie. Cam multe pălării pe cap de ţară în ultimele decenii.
— Citește și: expresii din limba română explicate pe înțelesul tuturor —
