— Vezi toate expresiile din limba română explicate —
Adică unii buni de gură, dar neserioși. De fapt, plăcerea unor oameni mediocri de a spune ce le trece prin cap doar pentru a fi luați în seamă. Aluzia este străvezie, nu?
Tot de la turci ni se trage și pălăvrăgeala (palavragi), iar palavrele de la greci (palavra). Este drept, întâlnim cuvântul și în spaniolă, dar acolo semnificația este una firească, deși aparține aceleiași arii semantice.
Să recunoaștem, românilor le-a plăcut și le place pălăvrăgeala. La o bere, la un chef, la un microfon în preajma alegerilor…
Cum îi califica Ion Ghica pe liberalii antebelici? Niște palavragii! Da, dar e vorba de politicienii născuți, cum cu mânie și venin o spunea Eminescu, din „elita” fanariotă. Grecoteii aceia cu „nas subțire”! ”Trecut-au anii ca norii lungi pe șesuri” – ca să rămânem în spațiul eminescian -, politicile s-au mai schimbat, dar năravurile și oamenii politici, nu.
Video: Ce s-a descoperit la autopsia creierului lui Eminescu?
Video: Destinul crud al fraților și surorilor lui Mihai Eminescu
Video: Povestea Veronicăi Micle, poeta care s-a stins de dor la 50 de zile de la moartea lui Mihai Eminescu
Video: Cum și-a distrus viața Alexandru Macedonski cu o epigramă în șase versuri
Video: Balada Miorița, capodopera lui Alecsandri? Cea mai mare controversă din literatura română
Cum nu vreau să mă întind la palavre, vă urez un respectuos bună dimineața!
— Vezi toate expresiile din limba română explicate —
