Un fanariotism! O afectată! O snoabă! Una care umblă cu nasul pe sus (neapărat acvilin) și ține morțiș să fie băgată în seamă. Evident, originea este grecească: fandazome, adică fandoseală.
Termenul a prins; îl întâlnim și în folclor:
Nevasta care iubește
Spală noaptea și gătește
Și ziua se primenește,
La horă se fandosește…
Na-ți-o frântă, că ți-am dres-o, vorba lui Creangă.
De influențe fanariote aveam noi nevoie în zona rurală? Norocul nostru că termenul a devenit desuet și se folosește numai la modul ironic, pentru că de fandosite și fandosiți avem și astăzi parte.
Dar… ridende castigat mores.
Video: Incredibila tinerețe a lui Brâncuși
Video: Ce s-a descoperit la autopsia creierului lui Eminescu?
Video: Destinul crud al fraților și surorilor lui Mihai Eminescu
Video: Povestea Veronicăi Micle, poeta care s-a stins de dor la 50 de zile de la moartea lui Mihai Eminescu
Video: Cum și-a distrus viața Alexandru Macedonski cu o epigramă în șase versuri
Video: Balada Miorița, capodopera lui Alecsandri? Cea mai mare controversă din literatura română
Video: Ce s-a descoperit la autopsia creierului lui Eminescu?
Video: Destinul crud al fraților și surorilor lui Mihai Eminescu
Video: Povestea Veronicăi Micle, poeta care s-a stins de dor la 50 de zile de la moartea lui Mihai Eminescu
Video: Cum și-a distrus viața Alexandru Macedonski cu o epigramă în șase versuri
Video: Balada Miorița, capodopera lui Alecsandri? Cea mai mare controversă din literatura română
Zâmbiți! O zi fără zâmbet e o zi pierdută.
