Categorii
Incredibila tinerețe a lui Brâncuși

Brâncuși, prima călătorie cu trenul, prima slujbă la restaurant (ep. 3)

Craiova, 1890, Lipscani
Craiova, Lipscani, sf. sec. al XIX-lea. Sursa foto: Craiova de ieri

– Vezi tot serialul: Incredibila tinerețe a lui Brâncuși –

În episodul trecut, Brâncuși dăduse cu banul și alesese Craiova ca următor popas pentru călătoria sa. La 11 ani neîmpliniți, “Costache” – cum era alintat – fugise de acasă și avea deja două slujbe grele la activ. Pusese bani deoparte cât să îi ajungă de tren. În superstițioasa experiență a vieții lui, Brâncuși evitase să aleagă marțea ca zi de plecare.

Și iată-l pe copilul cu trei clase primare călătorind cu trenul pentru prima oară în viața lui! Vasile Georgescu Paleolog, prietenul lui Costache, povestește ce mare i-a fost uimirea lui Brâncuși când a urcat în uriașa mașinărie de fier. Și ce sperietură groaznică a tras când tenul a trecut peste primul pod…

Să nu uităm, suntem în 1887!

Brâncuși ajunge în gara din Craiova și se trezește într-un șuvoi de oameni care curgea parcă necontenit, cum nu mai văzuse niciodată. Totuși, în acea aglomerație, împins în afara gării de mulțime, își plimbă privirea deasupra forfotei și citește, vizavi, pe o clădire: “Restaurantul Frații Spirtaru”. Și se hotărăște, pe loc, să-și încerce norocul și să se angajeze acolo.

Patronii îl ghicesc și își dau seama că omulețul din fața lor e din material bun. Chiar de a doua zi, Costache își pune șorțul de postăvior verde, care era semnul distinctiv al băieților de prăvălie.

Munca în restaurant era foarte grea. Clienții erau mereu grăbiți și “piliți”:

– Adă vin, că banii vin!

– Iată plata, banii-s gata!

“Închideam la unu noaptea, odată cu ultimul tren spre București, de la 00.50, și trebuia să fim în picioare la 4 și jumătate pentru (trenul – n.n.) Severinul mixt, de marfă și de călători. Am fi găsit noi de la 1 la 4 somnul cel bun, dar birjarii din stație ne forțau să le deschidem să bea țuică…”, i s-a confesat, ulterior, Brâncuși lui Paleolog.

A rezistat Brâncuși doi ani la restaurant, timp în care ajunsese șef de tejghea, un post râvnit de toți băieții din prăvălie. Din cauza oboselii și ajutat și de referințele de la Spirtaru cel mic, trece în slujba lui Ion Zamfirescu, care avea o băcănie  și o bodegă pe “podul de piatră” al Craiovei.

Băcănia, “magazin cu coloniale și delicatese”, și bodega, “vinuri bune și băuturi spirtoase”, se aflau în centrul comercial al orașului, la ieșirea din Piața Elca, pe podul de piatră al Uliții Maicii Domnului.

Când Spirtaru, fostul patron, și Ion Zamfirescu au bătut palma, Costache n-a avut decât o pretenție: să nu mai poarte șorțul verde, de băiat de prăvălie, lucru acceptat pe loc de noul său șef.

Brâncuși avea deja 13 ani.

– Vezi tot serialul: Incredibila tinerețe a lui Brâncuși –

Înapoi la prima pagină


Povești, basme și povestiri pentru copiiCele mai frumoase poezii de iarnă
Cele mai frumoase poezii de toamnă
Etimologie, origine, sens. 104 expresii și cuvinte explicate pe înțelesul tuturor (cu… umor)
Lumea scriitorilor. Povești, drame, iubiri, trădări în literatura română și nu numai

Poezie română clasică

Mihai
Eminescu
George
Coșbuc
Lucian
Blaga
George
Topîrceanu
Octavian
Goga
George
Bacovia
Tudor
Arghezi
Vasile
Alecsandri
Alexandru
Macedonski
Ion Luca
Caragiale
Cincinat
Pavelescu
Alexandru A. Philippide
Nichita
Stănescu
Ion
Minulescu
Marin
Sorescu
Magda
Isanos
Nicolae
Labiș
Anton
Pann
Adrian
Păunescu
Geo
Dumitrescu
Grigore
Vieru
Ion
Barbu
Otilia
Cazimir
Păstorel
Teodoreanu
Ion
Pillat
Alexandru
Vlahuță
Ștefan
Augustin Doinaș
Ana
Blandiana
Camil
Petrescu
Dimitrie
Bolintineanu
Proverbe romanesti explicatepoezii-de-andrei-pospai
Proverbe românești explicatePoezii de Andrei Pospai
Cele mai frumoase poezii
pentru copii
Cele mai frumoase poezii dedicate mamei

4 răspunsuri la “Brâncuși, prima călătorie cu trenul, prima slujbă la restaurant (ep. 3)”