
— Vezi toate poeziile lui Vasile Alecsandri —
Astăzi puțini mai știu ceva despre ziua când Vasile Alecsandri ajunsese vedeta concursului literar al întregii latinități, organizat în orașul francez Montpellier, la 19 mai 1878 de către Societatea pentru studiul limbilor romanice.
Avînd ca temă „cântecul latinității”, organizatorii au invitat reprezentanți ai tuturor limbilor și dialectelor de obârșie latină, inclusiv din îndepărtata țară carpato-dunăreană care în 1878 abia își câștigase independența cu arma în mână. Participanții și-au prezentat creațiile, în plicuri închise, inclusiv cu o variantă în limba franceză, iar câștigător a fost desemnat Vasile Alecsandri. Iată poezia!
Cântecul gintei latine
Latina gintă e regină
Între-ale lumii ginte mari;
Ea poartă-n frunte-o stea divină
Lucind prin timpii seculari.
Menirea ei tot înainte
Măreț îndreaptă pașii săi.
Ea merge-n capul altor ginte
Vărsând lumină-n urma ei.
Latina gintă e vergină,
Cu farmec dulce, răpitor;
Străinu-n cale-i se înclină
Și pe genunchi cade cu dor.
Frumoasă, vie, zâmbitoare,
Sub cer senin, în aer cald,
Ea se mirează-n splendid soare,
Se scaldă-n mare de smarald.
Video: Ce s-a descoperit la autopsia creierului lui Eminescu?
Video: Destinul crud al fraților și surorilor lui Mihai Eminescu
Video: Povestea Veronicăi Micle, poeta care s-a stins de dor la 50 de zile de la moartea lui Mihai Eminescu
Video: Cum și-a distrus viața Alexandru Macedonski cu o epigramă în șase versuri
Video: Balada Miorița, capodopera lui Alecsandri? Cea mai mare controversă din literatura română
Latina gintă are parte
De-ale pământului comori
Și mult voios ea le împarte
Cu celelalte-a ei surori.
Dar e teribilă-n mânie
Când brațul ei liberator
Lovește-n cruda tiranie
Și luptă pentru-al său onor.
În ziua cea de judecată,
Când față-n cer cu Domnul sfânt
Latina gintă-a fi-ntrebată
Ce a făcut pe-acest pământ?
Ea va răspunde sus și tare:
„O! Doamne,-n lume cât am stat,
În ochii săi plini de-admirare
Pe tine te-am reprezentat!”
— Vezi toate poeziile lui Vasile Alecsandri —
2 răspunsuri la “Iată poezia cu care Alecsandri a câștgat un concurs literar în 1878!”
[…] Veselul Alecsandri? Să fie o ironie a lui Eminescu? Mai mult ca sigur. Cei doi nu s-au iubit. Trăiau, social vorbind, în lumi diferite. E unul care cântă mai dulce decât mine? întreba, la apusul carierei, Alecsandri, dar fruntea lui era încruntată, iar tonul pretindea o dezmințire categorică. Era…poetul național. […]
[…] (Vasile Alecsandri) […]