— Vezi toate poveștile din „Lumea scriitorilor” —
S-a stins într-o zi de 7 august. A fost, poate, cea mai răscolitoare voce feminină a muzicii folk românești. Melodii precum “Foaie verde, spic de pâine”, “Partaj” sau “Copacii fără pădure” se vor regăsi în toate colecțiile de aur ale acestui gen muzical aflat pe cale de dispariție.
Tatiana Stepa s-a bucurat de un succes imens pe scenă, dar a avut parte de o viață sentimentală dureroasă și de un sfârșit nedrept.
Născută la Lupeni în 1963, Tatiana a cunoscut și gloria, și suferința la aceleași cote. Pasiunea pentru muzică i-a fost insuflată de părinți, care au încurajat-o să ia lecții de vioară. După absolvirea Liceului de Arhitectură din București, se mărită și îl naște pe fiul ei, Cătălin. Un an mai târziu, în 1982, cei trei se mută la Făgăraș. Destinul a făcut ca, tot în acel an, caravana Cenaclului Flacăra să poposească în urbea brașoveană și să organizeze o preselecție pentru concert. Au fost de ajuns cinci minute pentru ca fata din Valea Jiului să fie acceptată pe scenă, la doar 19 ani. A debutat cu melodia Doina, compusa de Gabi Filipoiu, soțul ei (pe versuri de Adrian Gavrilă).
“Decât să țipe la mine un tâmpit, mai bine să țipe un geniu”
Au urmat trei ani de turnee obositoare, până în 1985, când Cenaclul Flacăra a fost interzis, iar Tatiana – care între timp divorțase – s-a întors acasă, la părinți, pentru a lucra la mina din Lupeni. Revoluția a readus-o la București, unde a început să muncească la nou-înființatul cenaclu „Totuși, Iubirea”, alături de Adrian Păunescu, căruia îi și tehnoredacta cărțile. Fiind două caractere dificile, marele poet și Tatiana au dus mai departe colaborarea așa cum au putut.
Video: Ce s-a descoperit la autopsia creierului lui Eminescu?
Video: Destinul crud al fraților și surorilor lui Mihai Eminescu
Video: Povestea Veronicăi Micle, poeta care s-a stins de dor la 50 de zile de la moartea lui Mihai Eminescu
Video: Cum și-a distrus viața Alexandru Macedonski cu o epigramă în șase versuri
Video: Balada Miorița, capodopera lui Alecsandri? Cea mai mare controversă din literatura română
“Decât să țipe la mine un tâmpit, mai bine să țipe un geniu”, spunea ea într-un interviu acordat revistei Tango, în 2009. Apoi, au reînceput turneele prin țară, iar într-unul dintre ele a compus melodia Copacii fără pădure, care a avut imediat un succes imens.Între timp, însă, se îndrăgostește nebunește de Andrei Păunescu. Pasiunea a durat cîțiva ani, până când Tatiana a aflat că acesta întreținea, pe ascuns, o relație cu o altă femeie, cu care a avut, de altfel, și un copil.
Mințită și părăsită, Tatiana nu și-a mai revenit niciodată din punct de vedere sentimental. Deși o boală cruntă începuse s-o macine de câțiva ani, a urcat, în 31 iulie 2009, pe scena festivalului „Folk you” din Vama Veche, unde a susținut un recital care a fost aplaudat minute în șir în picioare de cei prezenți. Din păcate, la numai o săptămână, pe 7 august, avea să moară pe patul de spital, unde fusese internată de urgență cu trei zile înainte. Avea 46 de ani…În urma ei rămân au rămas, pentru totdeauna, creații de o valoare inestimabilă, majoritatea țâșnite din dezamăgirea profundă trăită după încheierea relației pasionale cu Andrei Păunescu:
“Spune-mi, pădure cu frunza rară Unde-i iubirea de astă-vară? Nu știe iarna să se îndure De noi, copacii fără pădure...”.
(Andrei Pospai)
— Vezi toate poveștile din „Lumea scriitorilor” —
