— Vezi toate expresiile din limba română explicate —
De câte ori nu am umblat și eu așa! Adică fără țintă! Aiurea! Da, dar, mai ales în adolescență, în subconștientul meu era schițată imaginea unei fete pe care trebuia neapărat s-o întâlnesc. Am întâlnit eu multe, dar tot degeaba! Cum spunea Creangă?
– Dragi ți-s, Ioane, fetele?
– Și ele mie!
Da! Hai-hui, dar de unde până unde ne-am îmbogățit cu o astfel de expresie?
Pare a fi interjecția turcească. hay-huy: care exprimă zgomotul, dar evoluția semantică nu este clară. S-ar potrivi mai curând, din acest punct de vedere, maghiarul haja-huja, care înseamnă „ușor”, dar care pare onomatopeic.
Rămân la ideea că este o expresie pur națională coagulată din verbul „hai” și adiacentul hui care ține isonul unei expresivități specifice.
Video: Ce s-a descoperit la autopsia creierului lui Eminescu?
Video: Destinul crud al fraților și surorilor lui Mihai Eminescu
Video: Povestea Veronicăi Micle, poeta care s-a stins de dor la 50 de zile de la moartea lui Mihai Eminescu
Video: Cum și-a distrus viața Alexandru Macedonski cu o epigramă în șase versuri
Video: Balada Miorița, capodopera lui Alecsandri? Cea mai mare controversă din literatura română
Bună dimineața!
— Vezi toate expresiile din limba română explicate —
