Legenda spune că prințesa Viorica era cea mai tânără dintre fiicele împăratului și împărătesei regatului florilor. Datorită frumuseții nemaivăzute a printesei, aceasta a fost ursită de cea de-a douăsprezecea ursitoare ca în primăvara vârstei de 12 ani să fie răpită de Zâna Florilor.
Cu toate încercările părinților ei de a o pazi, Viorica este răpită la vârsta de 12 ani, primăvara, și este prefăcută intr-o floare albastră, albastrul fiind simbolul melancoliei.
Această floare este așezată între celelalte flori din gradina Zânei Florilor si este numită Viorica, nume care este cunoscut popular și ca Viorea.
De atunci, Viorica este o floare care înflorește primăvara si care se distinge de celelalte prin culoarea albastră, sugestie clară a melancoliei, dar si a încrederii în viitor.
De asemenea, perenitatea florii este o sugestie a vieții scurte a printesei Viorica. Așa cum prințesa a trăit doar 12 ani, se pare ca o viorea rezistă de obicei doar 12 săptămâni până când se ofilește.
Bună dimineața!
