Categorii
Lumea scriitorilor

Ioan Slavici: antisemitismul și pușcăriile

Ioan Slavici, la 40 de ani

— Vezi toate poveștile din „Lumea scriitorilor” —

Despre Slavici (n. 18 ianuarie 1848, Șiria, comitatul Arad – d. 17 august 1925, Crucea de Jos, Județul Putna)  se spune că a fost un copil cu un aspect firav, dar care spărgea ferestrele vecinilor, ţintea cu pietre cuiburile rândunelelor, aţâţa câinii pe la garduri, păstrând cicatrici adânci al muşcăturilor pe corp, încăleca fără şa caii altora de la păşune, fiind uneori dus acasă accidentat în ultimul hal după ce era trântit la pământ de aceştia.

„Îmi aduc aminte că se auzea pe la noi prin comună că Slavici era mare iubăreţ. De prima soţie a divorţat după câţiva ani de căsătorie. Prima lui soţie avea mai multe nemuri în Şiria şi aşa s-a cunoscut cu Slavici. Motivul divorţului ar fi altă femeie, pe care a cunoscut-o înainte de a divorţa”, spune Mihai Sârbu, localnic.

Ioan Slavici s-a căsătorit cu Ecaterina Szoke Magyarosy în data de 11 septembrie 1875, iar în anul 1885 a divorţat. Pe când era profesor de filosofie, logică, psihologie şi romană la liceul „Matei Basarab”, acesta a cunoscut-o (1883) pe Eleonora Tănăsescu, care era profesoară la şcoala elementară de fete din Sibiu. Căţiva ani mai tîrziu, din cauza unor articole în care revendica drepturile românilor, e închis de către autorităţile maghiare, dar curtea de juri îl eliberează.

Divorţează și se căsătoreşte, la Sibiu, cu Eleonora Tănăsescu, în toamna născîndu-i-se primul baiat (șase copii a avut), Titu Liviu, al cărui naș a fost… Titu Maiorescu.

Eleonora, scrie în jurnalul ei că prozatorul era „un observator minunat”, că-i plăcea să facă „excursiuni solitare, cutreierând ţinuturi întregi”, că avea o „fire deschisă”, era „vesel şi glumeţ”, chiar expansiv, că la teatru (şi mai târziu la cinema) râdea atât de tare, încât ţi-era şi ruşine să-i stai alături, pentru că lumea din sală se întorcea cu mirare spre el. Rezultă totuşi din jurnalul Eleonorei că la bătrâneţe omul devenise într-adevăr ceva mai mohorât şi mai moralist.

În anul 1892 devine cetăţean român, iar în anul 1903 primeşte premiul Academiei Române. Mai tîrziu este arestat şi închis la Fortul Domneşti, apoi la hotelul „Luvru”, pentru că în timpul ocupaţiei germane scrisese articole de orientare progermană.

În 1919, la încheierea păcii şi întoarcerea din Moldova a regelui Ferdinand şi a guvernului, Slavici e arestat din nou, judecat şi condamnat la 5 ani de închisoare, dar eliberat în acelaşi an. Totuşi, din cauza convingerilor sale filogermane, este privit de cei din jur cu duşmănie. Slavici și-a exprimat păreri antisemite, spunînd în lucrarea sa Soll și Haben—Chestiunea Evreilor din România, că evreii sunt o boală, și că ar trebui aruncați în Dunăre.

Bolnav şi obosit de viaţă agitată, cu procese şi detenţii în puşcării, se refugiază la fiica sa, care traia la Panciu, în podgoria asemănătoare cu Siria natală. La 17 august trece în lumea umbrelor, înmormîntat la schitul Brazi.

— Vezi toate poveștile din „Lumea scriitorilor” —


Povești, basme și povestiri pentru copiiCele mai frumoase poezii de iarnă
Cele mai frumoase poezii de toamnă
Etimologie, origine, sens. 104 expresii și cuvinte explicate pe înțelesul tuturor (cu… umor)
Lumea scriitorilor. Povești, drame, iubiri, trădări în literatura română și nu numai

Poezie română clasică

Mihai
Eminescu
George
Coșbuc
Lucian
Blaga
George
Topîrceanu
Octavian
Goga
George
Bacovia
Tudor
Arghezi
Vasile
Alecsandri
Alexandru
Macedonski
Ion Luca
Caragiale
Cincinat
Pavelescu
Alexandru A. Philippide
Nichita
Stănescu
Ion
Minulescu
Marin
Sorescu
Magda
Isanos
Nicolae
Labiș
Anton
Pann
Adrian
Păunescu
Geo
Dumitrescu
Grigore
Vieru
Ion
Barbu
Otilia
Cazimir
Păstorel
Teodoreanu
Ion
Pillat
Alexandru
Vlahuță
Ștefan
Augustin Doinaș
Ana
Blandiana
Camil
Petrescu
Dimitrie
Bolintineanu
Proverbe romanesti explicatepoezii-de-andrei-pospai
Proverbe românești explicatePoezii de Andrei Pospai
Cele mai frumoase poezii
pentru copii
Cele mai frumoase poezii dedicate mamei